Dinel Staicu este cel mai puternic om de afaceri pe care l-a dat vreodata provincia. Staicu a fost in stare sa se bata cu Vintu pentru Banca Internationala a Religiilor si a castigat. In Oltenia a privatizat tot ce a vrut de la FPS si controleaza total SIF-ul local. Dinel este mogul de mogul.
Dinel Staicu, condamnat la închisoare
Şeful SIF Oltenia, Dinel Staicu, şi fostul preşedinte al BIR Ion Popescu au fost condamnaţi la câte patru ani de închisoare cu executare şi la plata a peste opt milioane de lei, într-un dosar privind o fraudă de cinci milioane de euro, o parte din bani fiind folosiţi de Staicu pentru acţiuni la SIF.
Judecătoria Sectorului 4 a decis, marţi, condamnarea la patru ani de închisoare a directorului Societăţii de Investiţii Financiare (SIF) Oltenia, Dinel Staicu, pentru complicitate la abuz în serviciu contra intereselor persoanelor în formă calificată, acestuia fiindu-i interzise unele drepturi.
Alături de acesta a mai fost condamnat, la aceeaşi pedeapsă, şi fostul preşedinte al Băncii Internaţionale a Religiilor (BIR) Ion Popescu, pentru abuz în serviciu contra intereselor persoanelor în formă calificată.
În acelaşi dosar au mai fost condamnaţi la trei ani de închisoare cu suspendare Radian Răceală, fost director al Direcţiei de creditare din BIR, şi Viorica Duţu, fost şef serviciu creditare la aceeaşi bancă, ambii pentru abuz în serviciu contra intereselor persoanelor în formă calificată. Celor doi instanţa le-a impus termene de încercare de câte cinci ani.
Judecătoria Sectorului 4 a decis, marţi, condamnarea la patru ani de închisoare a directorului Societăţii de Investiţii Financiare (SIF) Oltenia, Dinel Staicu, pentru complicitate la abuz în serviciu contra intereselor persoanelor în formă calificată, acestuia fiindu-i interzise unele drepturi.
Alături de acesta a mai fost condamnat, la aceeaşi pedeapsă, şi fostul preşedinte al Băncii Internaţionale a Religiilor (BIR) Ion Popescu, pentru abuz în serviciu contra intereselor persoanelor în formă calificată.
În acelaşi dosar au mai fost condamnaţi la trei ani de închisoare cu suspendare Radian Răceală, fost director al Direcţiei de creditare din BIR, şi Viorica Duţu, fost şef serviciu creditare la aceeaşi bancă, ambii pentru abuz în serviciu contra intereselor persoanelor în formă calificată. Celor doi instanţa le-a impus termene de încercare de câte cinci ani.
Pe latură civilă, instanţa a admis în parte acţiunea părţii civile Banca Internaţională a Religiilor - prin lichidatorul Moore Stephens (RVA) - şi i-a obligat pe cei patru inculpaţi la plata în soldar a 8.053.561,1 lei, precum şi a dobânzii legale calculate de la data acordării până la plata efectivă a fiecărui credit pentru societăţile BDJ, Frigoriferul, Avab, Abator Mofleni, Jiul Vulcan, Vladinex, And Kris, Mozoc, Poldinex, Practicianul şi Rebega Consulting de către nouă sucursale BIR, respectiv Craiova, Craiova Gară, SMB, Plevnei Bucureşti, Târgovişte, Piteşti, Slatina, Drăgăşani şi Râmnicu-Vâlcea.
Totodată, instanţa l-a mai obligat pe Staicu la plata a 40.000 de lei cheltuieli judiciare faţă de stat, iar pe Ion Popescu, Radian Răceală şi Viorica Duţu la câte 20.000 de lei.
Totodată, instanţa l-a mai obligat pe Staicu la plata a 40.000 de lei cheltuieli judiciare faţă de stat, iar pe Ion Popescu, Radian Răceală şi Viorica Duţu la câte 20.000 de lei.
Decizia poate fi atacată cu apel în zece zile de la pronunţare, caz în care dosarul va ajunge pentru dezbatere la Tribunalul Bucureşti.
Directorul SIF Oltenia şi fost patron al clubului Universitatea Craiova, Dinel Staicu, a fost trimis în judecată la 9 noiembrie 2006, alături de el fiind inculpat şi fostul preşedinte al Băncii Internaţionale a Religiilor (BIR), pentru o fraudă de peste cinci milioane de euro.
Potrivit anchetatorilor, din banii obţinuţi fraudulos de la BIR, Dinel Staicu a cumpărat acţiuni la SIF Oltenia, prin intermediul unor societăţi pe care le controla. Concret, peste un milion de euro a fost investit de Staicu în acţiuni la SIF Oltenia, în condiţiile în care era preşedinte al acestei instituţii.
Procurorii au stabilit că, în perioada iulie 1999-februarie 2000, Popescu, Răceală şi Duţu, în calitate de preşedinte al BIR, director şi respectiv şef serviciu, au aprobat, cu încălcarea normelor bancare, cesiuni de creanţă în valoare de 106.786.123.000 de lei vechi şi credite în valoare de 80.535.611.000 de lei vechi către 11 societăţi comerciale controlate de Staicu.
Procurorii au stabilit că, în perioada iulie 1999-februarie 2000, Popescu, Răceală şi Duţu, în calitate de preşedinte al BIR, director şi respectiv şef serviciu, au aprobat, cu încălcarea normelor bancare, cesiuni de creanţă în valoare de 106.786.123.000 de lei vechi şi credite în valoare de 80.535.611.000 de lei vechi către 11 societăţi comerciale controlate de Staicu.
Cesiunile de creanţă (care reprezintă un credit în sensul legii) au fost efectuate cu încălcarea principiului prudenţialităţii bancare, fiind acordate unor societăţi nou-înfiinţate, în condiţii favorabile cesionarilor, adică plata în rate eşalonate pe cinci ani, termen de graţie de şase luni condiţionat de acordarea unor linii de creditare.
Creditele s-au acordat cu încălcarea normelor interne de creditare ale Băncii Internaţionale a Religiilor, pentru că dosarul avea documentaţii incomplete, analiza bonităţii clienţilor şi a posibilităţii de rambursare a creditelor lipsea, linii de credit erau pe o perioadă de patru sau cinci ani, în loc de un an, fiind acceptate garanţii fictive.
Metoda aleasă de conducerea BIR pentru evitarea raportărilor către BNR cu privire la creditele mari şi expunerea faţă de un singur debitor a constat în înfiinţarea de către solicitant a mai multor societăţi, acordarea de credite de către nouă sucursale, acceptarea achitării avansului la cesiunile de creanţă din liniile de credit.
Cu privire la Staicu, procurorii au stabilit că acesta a solicitat şi a obţinut încheierea convenţiilor de cesiune de creanţă şi a contractelor de credit cu evidenta încălcare a dispoziţiilor legale şi a folosit sumele de bani astfel obţinute în interesul altor societăţi pe care le controla. O parte din banii obţinuţi de la BIR sub formă de împrumuturi, aproximativ 40 de miliarde de lei vechi, au fost folosiţi de Staicu la cumpărarea unor acţiuni de la SIF Oltenia, prin intermediul unor societăţi pe care le controla.
Potrivit procurorilor, în termenul de graţie pentru efectuarea plăţii creanţelor cesionate şi înainte de expirarea termenului de un an prevăzut pentru utilizarea liniei de credit, Staicu a utilizat integral sumele de bani împrumutate de la bancă fără a achita ratele scadente creanţelor cesionate, a dispus reorganizarea prin absorbţie a societăţilor cesionare şi respectiv le-a falimentat, a înstrăinat imobilele asupra cărora se constituiseră garanţii, ceea ce a făcut ca executarea garanţiilor să devină inoperabilă.
Prejudiciul cauzat prin infracţiune BIR este de 187.321.734.408 de lei vechi la nivelul anului 2000, din care 80.535.611.000 de lei vechi prin acordarea liniilor de credit şi 106.786.123.408 de lei vechi prin aprobarea şi încheierea contractelor de cesiune creanţe.
Potrivit procurorilor, în termenul de graţie pentru efectuarea plăţii creanţelor cesionate şi înainte de expirarea termenului de un an prevăzut pentru utilizarea liniei de credit, Staicu a utilizat integral sumele de bani împrumutate de la bancă fără a achita ratele scadente creanţelor cesionate, a dispus reorganizarea prin absorbţie a societăţilor cesionare şi respectiv le-a falimentat, a înstrăinat imobilele asupra cărora se constituiseră garanţii, ceea ce a făcut ca executarea garanţiilor să devină inoperabilă.
Prejudiciul cauzat prin infracţiune BIR este de 187.321.734.408 de lei vechi la nivelul anului 2000, din care 80.535.611.000 de lei vechi prin acordarea liniilor de credit şi 106.786.123.408 de lei vechi prin aprobarea şi încheierea contractelor de cesiune creanţe.
Mediafax 15 iunie 2010
Dinel Staicu, condamnat la 4 ani închisoare în Dosarul BIR
Magistraţii Judecătoriei Sectorului 4 l-au condamnat, marţi, pe directorul SIF Oltenia, Dinel Staicu, şi pe fostul preşedinte al Băncii Internaţionale a Religiilor (BIR), Ion Popescu, la câte patru ani de închisoare cu executare şi la plata a peste opt milioane de lei, pentru săvârşirea infracţiunilor de abuz în serviciu şi complicitate la această infracţiune.
De asemenea, judecătorii au dispus condamnarea la câte trei ani de închisoare cu suspendare a lui Radian Răceală, fostul director al direcţiei de creditare din BIR şi Viorica Duţu, fostul şef al serviciului de creditare de la aceeaşi bancă.
Decizia nu este definitivă, putând fi atacată cu apel, anunţă Agerpres.
Cei patru au fost trimişi în judecată de procurorii DNA în noiembrie 2006. Potrivit DNA, în perioada iulie 1999-februarie 2000, Ion Popescu, Radian Răceală şi Viorica Duţu au aprobat, cu încălcarea normelor bancare, cesiuni de creanţă în valoare de 106.786.123.000 de lei vechi şi credite în valoare de 80.535.611.000 de lei vechi către unsprezece societăţi comerciale controlate de Dinel Staicu. Cesiunile de creanţă au fost efectuate cu încălcarea principiului prudenţialităţii bancare, fiind acordate unor societăţi nou-înfiinţate, în condiţii favorabile cesionarilor.
Dinel Staicu a solicitat şi a obţinut încheierea convenţiilor de cesiune de creanţă şi a contractelor de credit cu încălcarea dispoziţiilor legale şi a folosit sumele de bani astfel obţinute în interesul altor societăţi pe care le controla. O parte din banii obţinuţi de la BIR sub formă de împrumuturi, aproximativ 40 de miliarde de lei vechi, au fost folosiţi de inculpat la cumpărarea unor acţiuni de la SIF Oltenia, prin intermediul unor societăţi pe care le controla.
Valoarea mare a contractelor încheiate contrar dispoziţiilor legale, modalitatea în care au fost aprobate împrumuturile, folosirea sumelor de bani obţinute în interesul altor societăţi, creditele care depăşeau cu mult valoarea fondurilor proprii ale băncii au reprezentat modalităţi prin care Dinel Staicu i-a ajutat pe funcţionarii băncii să comită infracţiunea de abuz în serviciu contra intereselor persoanelor.
Procurorii susţin că prejudiciul cauzat, prin infracţiune, băncii este de 187.321.734.408 lei vechi la nivelul anului 2000.
Romania Libera 16 iunie 2010
Dinel Staicu a fost condamnat pentru frauda, dar ramane paznic pe conturile SIF Oltenia
Ironie: Investitorul a cumparat pachete mari de actiuni tocmai cu banii fraudati de la Banca Religiilor
SIF Oltenia, cel mai bogat SIF, cu o avere de 400 de milioane de euro, si una dintre cele mai cautate actiuni de la Bursa de Valori, ramane sub conducerea lui Dinel Staicu pana la pronuntarea unei hotarari definitive a instantei. Judecatorii au stabilit marti ca Staicu a fraudat Banca Internationala a Religiilor (BIR) cu 5 milioane de euro in anul 2000 si l-au condamnat la 4 ani de inchisoare cu executare.
Presedintele si directorul general al SIF Oltenia a fost obligat, de asemenea, alaturi de fostul presedinte al BIR Ion Popescu si alti doi inculpati, la plata unor despagubiri de peste 8 milioane de lei. Sentinta data in aceasta saptamana de Judecatoria Sectorului 4 Bucuresti este prima in procesul inceput in noiembrie 2006.
Presedintele si directorul general al SIF Oltenia a fost obligat, de asemenea, alaturi de fostul presedinte al BIR Ion Popescu si alti doi inculpati, la plata unor despagubiri de peste 8 milioane de lei. Sentinta data in aceasta saptamana de Judecatoria Sectorului 4 Bucuresti este prima in procesul inceput in noiembrie 2006.
Anchetatorii au stabilit ca Popescu, impreuna cu directorul BIR si un alt sef al bancii, a aprobat, cu incalcarea normelor bancare, cesiuni de creanta in valoare de 187,3 miliarde de lei vechi (18,7 milioane de lei) catre 11 firme controlate de Staicu, in perioada iulie 1999-februarie 2000.
Potrivit instantei, Staicu, care a fost si presedinte al clubului de fotbal Universitatea Craiova, a obtinut apoi fraudulos incheierea conventiilor de cesiune de creanta si a contractelor de credit si a folosit banii in interesul altor societati pe care le controla. El a utilizat integral fondurile imprumutate de la BIR fara a achita ratele scadente, apoi a dispus reorganizarea prin absorbtie a firmelor cesionare, le-a falimentat si in final a instrainat imobilele asupra carora se constituisera garantii, facand ca executarea garantiilor sa devina inoperabila.
Potrivit instantei, Staicu, care a fost si presedinte al clubului de fotbal Universitatea Craiova, a obtinut apoi fraudulos incheierea conventiilor de cesiune de creanta si a contractelor de credit si a folosit banii in interesul altor societati pe care le controla. El a utilizat integral fondurile imprumutate de la BIR fara a achita ratele scadente, apoi a dispus reorganizarea prin absorbtie a firmelor cesionare, le-a falimentat si in final a instrainat imobilele asupra carora se constituisera garantii, facand ca executarea garantiilor sa devina inoperabila.
Cu un sfert din suma, respectiv 40 de miliarde de lei vechi, Staicu a cumparat actiuni la SIF Oltenia, societate pe care in prezent o controleaza in calitate de presedinte si unul dintre cei mai importanti actionari, au mai stabilit procurorii.
„Raman in functie”
Controversatul om de afaceri, care se afla la conducerea SIF din vara anului 2006, a anuntat ieri ca, dupa cum au hotarat actionarii in 2008, va ramane in functie pana la pronuntarea unei decizii definitive a instantei. „Am facut apel si astept sa vad ce motive au invocat judecatorii. Actionarii SIF Oltenia au votat, in 2008, pentru mentinerea mea in functiile de director general si presedinte pana la pronuntarea unei hotarari definitive a instantei pe acest dosar. Pana la o hotarare definitiva sentinta judecatoriei nu se poate pune in practica”, a precizat Staicu. Dosarul va fi trimis urmatoarei instante de judecata, respectiv la Tribunalul Bucuresti.
Avocat: „Depinde cum arata textul complet al sentintei”
Legea societatilor comerciale prevede, la articolul 6 (2), ca nu pot fi fondatori de firma persoanele care au fost condamnate pentru gestiune frauduloasa, abuz de incredere, fals, uz de fals, inselaciune, delapidare, marturie mincinoasa, dare sau luare de mita. Un alt articol prevede ca persoane care nu au dreptul sa fie fondatori nu pot fi „nici administratori, directori, membri ai consiliului de supraveghere si ai directoratului, cenzori sau auditori financiari, iar daca au fost alese, sunt decazute din drepturi”.
Din informatiile disponibile pana in prezent judecatorii l-au condamnat pe Staicu pentru complicitate la abuz in serviciu contra intereselor persoanelor in forma calificata, insa in textul sentintei, care nu este deocamdata public, ar putea figura si alte capete de acuzare. Mai mult, Legea societatilor comerciale nu face distinctia intre condamnarile definitive si cele din prima instanta
„Legea societatilor comerciale nu distinge intre persoanele condamnate in prima instanta si condamnarile definitive. Administratorul condamnat pentru una din infractiunile enumerate la art. 6 (2) este decazut din drepturi. Pe de alta parte, doar in cuprinsul sentintei se regasesc exact faptele si incadrarile juridice pentru care a fost condamnat. In concluzie, in lipsa textului sentintei, nu putem decat specula cu privire la drepturile si decaderea din aceste drepturi, orice concluzie fiind pripita”, spune Cristi Preda, avocat specializat pe piata de capital.
CNVM ar putea cere din nou AGADin informatiile disponibile pana in prezent judecatorii l-au condamnat pe Staicu pentru complicitate la abuz in serviciu contra intereselor persoanelor in forma calificata, insa in textul sentintei, care nu este deocamdata public, ar putea figura si alte capete de acuzare. Mai mult, Legea societatilor comerciale nu face distinctia intre condamnarile definitive si cele din prima instanta
„Legea societatilor comerciale nu distinge intre persoanele condamnate in prima instanta si condamnarile definitive. Administratorul condamnat pentru una din infractiunile enumerate la art. 6 (2) este decazut din drepturi. Pe de alta parte, doar in cuprinsul sentintei se regasesc exact faptele si incadrarile juridice pentru care a fost condamnat. In concluzie, in lipsa textului sentintei, nu putem decat specula cu privire la drepturile si decaderea din aceste drepturi, orice concluzie fiind pripita”, spune Cristi Preda, avocat specializat pe piata de capital.
In 2006, cand a inceput urmarirea lui Staicu, Comisia Nationala a Valorilor Mobiliare, autoritatea care vegheaza asupra respectarii cadrului legal al pietei de capital si asupra protejarii investitorilor, a cerut conducerii SIF Oltenia sa convoace o adunare generala pentru a da actionarilor posibilitatea sa decida daca il pastreaza sau nu in functie pe Dinel Staicu. Actionarii SIF Oltenia au hotarat in august 2008 ca Staicu sa ramana la conducerea societatii pana cand instanta de judecata va emite o hotarare definitiva. Avand in vedere sentinta recenta, Comisia ar putea lua din nou o decizie asemanatoare.
Financiarul 17 iunie 2010
Dinel Staicu si-a facut plaja privata la Dunare
Dinel Staicu, presedintele SIF Oltenia, si-a facut plaja privata de patru kilometri, la malul Dunarii, pe terenul revendicat de un localnic.
Controversatul om de afaceri a construit o replica a parcului RSR de la Jiu, cu tunuri de bronz, piscina, conac, ponton si skijet, pe un teren aflat in litigiu, din comuna Eselnita, din judetul Mehedinti, scrie Gazeta de Sud.
Localnicul, Constantin Brancoveanu, sustine ca terenul ocupat de Staicu ii apartine, iar pentru o suprafata de 1.387 de metri patrati a obtinut in instanta decizia definitiva si irevocabila de retrocedare.
Brancoveanu sustie ca terenul aflat in proprietatea familie sale a fost confiscat initial de comunisti, apoi a ajuns in proprietatea Hidrotehnica SA Orsova, de unde a reusit sa recupereze o mica parte.
Ceilalti kilometri de plaja au fost vanduti rapid de Hidrotehnica Orsova unui SRL din Craiova, detinut de SIF Oltenia.
Brancoveanu sustie ca terenul aflat in proprietatea familie sale a fost confiscat initial de comunisti, apoi a ajuns in proprietatea Hidrotehnica SA Orsova, de unde a reusit sa recupereze o mica parte.
Ceilalti kilometri de plaja au fost vanduti rapid de Hidrotehnica Orsova unui SRL din Craiova, detinut de SIF Oltenia.
"Alti 4.000 de metri patrati situati langa cei 1.387 sunt folositi de Hidrotehnica. I-am cerut si pe acestia in instanta, dar societatea i-a vandut abuziv unei firme din Craiova, Hidrotehnica SRL, detinuta de SIF Oltenia. Acea suprafata a fost insusita de Dinel Staicu, care si-a construit acolo un conac si a transformat malul Dunarii in plaja privata", spune Constantin Brancoveanu.
Hidrotehnica SRL Craiova are ca actionar unic Oltenia Leasing IFN, firma administrata de Carmen Ioana Popescu, mana dreapta a lui Staicu si membru in Consiliul de Administratie al SIF Oltenia.
Desi, in acte, terenul este detinut de firma din Craiova, in realitate, el este folosit de Dinel Staicu.
"Nu stiu de ce acea persoana revendica terenul, dar, daca va reusi sa anuleze titlul de proprietate, atunci jos palaria, va anula si contractul de vanzare. Eu mi-am ingradit proprietatea", a declarat Dinel Staicu.
Desi, in acte, terenul este detinut de firma din Craiova, in realitate, el este folosit de Dinel Staicu.
"Nu stiu de ce acea persoana revendica terenul, dar, daca va reusi sa anuleze titlul de proprietate, atunci jos palaria, va anula si contractul de vanzare. Eu mi-am ingradit proprietatea", a declarat Dinel Staicu.
Ziare.com 2 iunie 2009
Dinel Staicu s-a facut mosier
Controversatul Dinel Staicu dribleaza DNA si da tun dupa tun in domeniul imobiliar. Fan declarat al lui Nicolae Ceausescu si al regimului comunist, Dinel s-a trezit peste noapte mostenitorul boierilor persecutati de sistemul totalitar. Afaceristul cumpara pe banda rulanta drepturi succesorale si isi foloseste influenta din justitie si politica pentru a-si spori averea cu zeci de milioane de euro.
Imobilele confiscate abuziv de regimul comunist ajung rareori in proprietatea mostenitorilor de drept ai fostilor proprietari. Afaceristii postrevolutionari, de cele mai multe ori implicati in scandaluri de coruptie, practica la scara larga cumpararea de drepturi succesorale, castigand averi fabuloase in urma revalorificarii bunurilor obtinute datorita influentei uriase pe care o au in aparatul de stat. Cel mai recent caz de praduire a averilor de boieri se desfasoara chiar in acest moment la Craiova. La marginea orasului, vanatorii de terenuri au identificat o avere fabuloasa, cu un imens potential imobiliar in urmatorii ani. Este vorba despre circa 600 de hectare de terenuri agricole si de padure, care au apartinut inainte de nationalizare boierului Alexandru Viisoreanu. La masa boiereasca s-a autoinvitat si controversatul om de afaceri craiovean Dinel Staicu, fan declarat al lui Nicolae Ceausescu. Scandalul fraudarii BIR, din care a scapat ca prin urechile acului si recentele acuzatii ale DNA de implicare in fraudarea Transgaz Medias cu 11,3 milioane de euro, nu l-a impiedicat pe Staicu sa mai coaca si un tun imobiliar. Prin sotia sa si prin diferiti interpusi, presedintele SIF Oltenia s-a pus pe cumparat drepturi succesorale. De data aceasta, terenul vanat este chiar proprietatea statului, dupa cum atesta unele documente.
Imobilele confiscate abuziv de regimul comunist ajung rareori in proprietatea mostenitorilor de drept ai fostilor proprietari. Afaceristii postrevolutionari, de cele mai multe ori implicati in scandaluri de coruptie, practica la scara larga cumpararea de drepturi succesorale, castigand averi fabuloase in urma revalorificarii bunurilor obtinute datorita influentei uriase pe care o au in aparatul de stat. Cel mai recent caz de praduire a averilor de boieri se desfasoara chiar in acest moment la Craiova. La marginea orasului, vanatorii de terenuri au identificat o avere fabuloasa, cu un imens potential imobiliar in urmatorii ani. Este vorba despre circa 600 de hectare de terenuri agricole si de padure, care au apartinut inainte de nationalizare boierului Alexandru Viisoreanu. La masa boiereasca s-a autoinvitat si controversatul om de afaceri craiovean Dinel Staicu, fan declarat al lui Nicolae Ceausescu. Scandalul fraudarii BIR, din care a scapat ca prin urechile acului si recentele acuzatii ale DNA de implicare in fraudarea Transgaz Medias cu 11,3 milioane de euro, nu l-a impiedicat pe Staicu sa mai coaca si un tun imobiliar. Prin sotia sa si prin diferiti interpusi, presedintele SIF Oltenia s-a pus pe cumparat drepturi succesorale. De data aceasta, terenul vanat este chiar proprietatea statului, dupa cum atesta unele documente.
Astfel, luandu-le urma mostenitorilor, Dinel le-a gasit pe batranele Yvonette Gabrielle Rudeanu si Sanda Gabriela Felicia Cealic, descendente ale boierului Viisoreanu. Presa locala are serioase dubii asupra dreptului la mostenire a celor doua, avand in vedere ca intr-un alt caz in care sunt implicate, legat tot de familia Viisoreanu, acestea nu ar fi mostenitoarele de drept.
O hotarare controversata
In acest caz, Dinel Staicu si-a bagat la inaintare sotia, pe Nutu Lenuta. In noiembrie 2004, aceasta a incheiat un contract de cesiune cu Ivonette Gabrielle Rudeanu, prin care aceasta ii ceda drepturile succesorale pentru 42 de hectare de teren, aflate in "plasa" Balta Verde, o zona limitrofa Craiovei, aflata pe raza administrativ-teritoriala a comunei Podari. Ulterior, cesionara drepturilor succesorale a initiat o actiune in instanta prin care vroia sa oblige comisia locala de fond funciar sa o puna in posesie. Actiunea a fost respinsa atat la judecatorie, cat si la tribunal, insa situatia s-a schimbat la Curtea de Apel Craiova, care a casat primele doua sentinte si a trimis dosarul spre rejudecare, soldata cu succes de data aceasta. De aici apar aspectele controversate. Conform hotararii judecatoresti, terenul a fost expropriat de comunisti prin Decretul nr. 83/1949. Interesant este ca instanta nu s-a multumit doar sa recunoasca dreptul de proprietate, ci a identificat si locatia terenului: tarlaua 4, parcela 33. Aici functioneaza la ora actuala Aeroclubul Teritorial Craiova, filiala a Aeroclubului Romaniei, iar terenul este domeniu public al statului. Mai mult decat atat, aeroclubul are documente din care re0zulta ca cele 56 de hectare de teren pe care functioneaza din 1933 ii apartineau. Din 1999, autoritatile postdecembriste au numit aeroclubul "administratorul general" al terenului. In consecinta, este dubioasa identificarea judecatorilor a aceluiasi teren ca fiind expropriat familiei Viisoreanu in 1949 de autoritatile comuniste.
Documente penale
Se spune ca Dinel Staicu nu putea sa intre in proprietatea acelor terenuri fara ajutorul finului sau de cununie, Constantin Gheorghita, primarul pesedist din Podari. Astfel, sentinta in dosarul aflat pe rol s-a dat in baza unei hotarari (nr. 59/2004), prin care consilierii locali trecusera terenurile de la aeroclub din domeniul public al statului in domeniul privat al localitatii. Evident, hotararea CL Podari este nelegala, deoarece numai statul poate schimba regimul juridic al unui teren aflat in proprietatea sa publica. Prefectura doljeana sustine ca hotararea cu pricina era anulata la data atasarii ei la dosar. Primarul Gheorghita sustine, la randul sau, ca era valabila. In orice situatie, rezultatul este acelasi: statul roman a fost furat de 56 de hectare de teren, daca este sa ne luam dupa documentele din arhiva aeroclubului. Daca juristii prefecturii se fac vinovati ca au avizat hotararea, neatacand-o in contenciosul administrativ, ramane de stabilit de catre organele abilitate. Primaria Podari nu a atacat hotararea judecatorilor craioveni, astfel ca aceasta a devenit definitiva si irevocabila. Prin hotararea nr. 1.562 din 18 octombrie 2007, Comisia judeteana de fond funciar "ia act de cererea formulata de Nutu Lenuta (...), dispune pu-nerea in executare a hotararii judecatoresti mentionate, modificarea anexelor de la comisia locala si cea judeteana pentru punerea in posesie si emiterea titlurilor de proprietate". Practic, comisia judeteana nu s-a limitat doar sa ia act de hotararea judecatoreasca, ci a dispus si punerea ei in executare. Prefectul liberal sustine ca nu stie care este adevaratul beneficiar al terenurilor de sub aeroclub. "Nu stiu cine va lua pamant acolo si nici nu ma intereseaza. Nici pe juristi nu ii intreb, ca se interpreteaza", a afirmat prefectul Silviu Dumitru. Conform legii, doar partile implicate in procesul intentat de Nutu Lenuta pot solicita revizuirea hotararii judecatoresti, cu argumentul ca unul dintre documentele pe baza carora s-a pronuntat sentinta era nul. Evident, Nutu Lenuta, cea care beneficiaza de cele 42 de hectare, iese din discutie. Doar primarul Constantin Gheorghita, presedintele comisiei locale de fond funciar, si finul lui Dinel poate face acest lucru. Prefectura nu intentioneaza sa faca nici macar plangere pe-nala pe numele primarului Gheorghita.
Declaratii politice belicoase
Povestea pamanturilor de la Podari i-a infierbantat si pe politicieni, care s-au trezit dand declaratii belicoase. Senatorul PD Radu Berceanu acuza in cadrul unei conferinte de presa interesele de partid ale PNL in aceasta afacere
. Berceanu sustine ca ministrul Ludovic Orban, in subordinea caruia se afla aeroclubul, a fundamentat un proiect de hotarare de guvern prin care sa treaca cele 56 hectare de teren in proprietatea comunei Podari, in vederea aplicarii legilor funciare. Orban insusi ar fi fost initiatorul proiectului de hotarare, si nu primaria locala, asa cum era normal. "Este o chestiune penala. Imi rezerv dreptul sa trimit aceste documente la DNA", ameninta Berceanu saptamana trecuta. Senatorul democrat considera ca in cativa ani cele 56 de hectare de teren de sub aeroclub vor valora circa 120 de milioane de euro. La vremea actuala, valoarea de pornire a terenului recuperat de Staicu este estimata de agentiile imobiliare la circa 12,6 milioane de euro. Berceanu a mai dezvaluit ca terenurile tuturor celor 16 aerocluburi din Romania sunt vanate de speculatorii care vor sa faca afaceri imobiliare.
Decizia este in mana Guvernului
Scandalul terenurilor de la Podari a avut si unele consecinte, necuantificabile pana acum. Contactat ieri telefonic, ministrul Orban a recunoscut cu jumatate de gura ca proiectul nu va intra in Guvern. "Acum nu facem nimic, stam. Acel proiect de hotarare nu va intra in Guvern. A fost o furtuna intr-un pahar cu apa, provocata de domnul Berceanu", a afirmat Orban. Ramane de vazut daca ministrul se va tine de cuvant sau va milita pentru desfiintarea unuia dintre cele mai vechi aerocluburi din Romania. A doua consecinta este iesirea la rampa a lui Dinel Staicu, omul din umbra acestei afaceri. Intr-un ziar local apropiat presedintelui SIF Oltenia, a aparut marti un document prin care Nutu Lenuta isi reduce pretentiile de la 42 la 2 hectare pe amplasamentul aeroclubului. In schimb, solicita alte 40 de hectare in aceeasi zona, Balta Verde. Hartia prezentata nu are insa numar de intrare la Primaria Podari, iar edilul Constantin Gheorghita, care ar putea confirma primirea ei, evita de cateva zile presa. Tot ieri, Nutu Lenuta afirma ca a cesionat de la mostenitori 177 de hectare din cele 600 detinute de familia Viisoreanu. Cu toate acestea, astazi era de asteptat termenul de judecata al actiunii prin care Lenuta vrea sa oblige comisia judeteana de fond funciar sa o puna in posesie pe terenul cu scandal. O actiune bizara daca avem in vedere cele intamplate pana acum. Senatorul Berceanu crede ca Ludovic Orban ar trebui sa-si dea demisia pentru ca a intentionat sa ajute un grup de interese sa puna mana pe terenurile statului. "Cred sa s-a speriat putin cuibul de sobolani. Orban ar trebui sa explice de ce a initiat el acel proiect. Nu i-a fost trimis si el l-a avizat, ci el este initiatorul. Acel proiect nu a parcurs circuitul obisnuit in minister. Un ministru care minte ar trebui dat afara", a mai spus acesta. Prefectul Dumitru, mentionat si el pe lista celor vinovati de situatia actuala, nu vrea sa discute despre subiect.
PCR-ul lui Staicu, lansat in afaceri
Dinel Staicu, prin fundatia Pater Comunitatis Romaniae (PCR), a mai beneficiat pana acum de 5,1 hectare de teren forestier din cele 10 hectare de teren forestier retrocedate dubios catre Yvonette Gabrielle Rudeanu si Sanda Gabriela Felicia Cealic. Fundatia amintita a cumparat drepturile succesorale in 2003, iar in 2004 le-a vandut fiului primarului din Podari, Aurel Gheorghita. Primarul Constantin Gheorghita este cel care a inaintat comisiei judetene contestatia Ivonettei Rudeanu, prin care aceasta cerea pamanturile Viisorenilor. Datorita interventiilor lui, Rudeanu a fost validata pe anexele la legile funciare. Despre Staicu se mai spune ca, in afara de cazurile mentionate, ar mai fi cumparat prin oamenii pe care ii controleaza alte 25 de hectare ca drepturi succesorale, pe care spera sa le recupereze de la primarul Constantin Gheorghita.
Povestile lui Dinel
Miercuri seara, Dinel Staicu a convocat o conferinta de presa la luxosul sau centru de afaceri din buricul orasului, pentru a face unele declaratii pe marginea acestui scandal. "Dupa ce m-am sfatuit cu sotia si la indemnul ei, am hotarat sa renuntam la 40 de hectare de teren care ni se cuvin la aeroclub, cu conditia sa ni le dea in vecinatate. Asta ca sa nu mai deranjam pe nimeni", a afirmat Dinel. "Cineva interesat a scurtcircuitat istoria aeroclubului, crezand ca ceilalti nu au documente. Din actele originale, rezulta ca in 1938 aeroportul s-a mutat in locatia Hanul Doctorului. S-au sustras documente din istoricul aeroclubului. Eu am gasit aceste documente la cineva si le-am cumparat", a mai spus el, acreditand ideea ca terenul a fost tot timpul al Viisorenilor. Evident, documentele respective nu au fost puse la dispozitia presei. Din santajul la stat, Dinel tinteste sa castige dublu: un teren alaturat si preluarea aerodromului prin AGROAVIA, ale carei active le detine. In proprietate mai are si trei avioane cu care vrea sa se ocupe de dezinsectia orasului. Totodata, Staicu a negat ca l-ar cunoaste pe Ludovic Orban: "Nu am nici o relatie cu ministrul Orban. Acolo se pregatea o alta afacere, pe care eu am stricat-o intamplator. Daca stiam, o dadeam la pace cu ei. Le spuneam: fratilor, ma bag si eu si gata!".
Romania Libera 16 noiembrie 2007
Profil de manager: Dinel Staicu sau tovarăşul excentric de la Craiova
Anul 2009 a fost plin de evenimente de business pentru Dinel Staicu, şeful SIF Oltenia. El şi-a adjudecat pentru încă patru ani conducerea SIF 5 şi a început deja să îşi pună în practică strategia pentru a ieşi câştigător din confruntarea cu criza financiară. Ultima mutare importantă din 2009 în business-ul pe care îl conduce a fost cea mai importantă tranzacţie imobiliară a ultimelor luni din Craiova. Firma Mercur SA, la care SIF Oltenia deţine peste 85% din acţiuni, a cumpărat în decembrie un teren de aproape 7.000 de metri pătraţi cu scopul de a ridica un proiect de retail. Vânzătorul, Oltenia Leasing IFN SA, aflat tot în portofoliul SIF Oltenia, a primit astfel 6,2 milioane de lei (aproximativ 1,5 mil. euro).
Mercur SA deţine în oraşul din Bănie singurul centru de shopping de mari dimensiuni, operat tot sub numele de Mercur. Magazinul este amplasat în centrul oraşului.
Planurile lui Staicu vizează aprecierea acţiunilor companiilor pe care le conduce şi în acelaşi timp renunţarea la mai multe societăţi din portofoliu SIF 5. El a ieşit din acţionariatul Bancpost prin vânzarea celor 3,5% din acţiuni deţinute pentru mai mult de 12 milioane de euro şi în acelaşi timp a vândut 23% din Automobile Craiova, către Ford, pentru 18 milioane de euro.
Însă, SIF 5 a şi întreprins achiziţii, astfel că a cumpărat acţiuni de peste 255.000 euro la Biofarm precum şi la BRD Societe Generale.
Dinel Staicu, milionarul excentric de la Craiova, este cunoscut de publicul larg pentru construcţia şi amenajarea Muzeului Comunismului de la Scorniceşti şi a Palatul Republicii Socialiste de la Podari. Cel din urmă se întinde pe o suprafaţă de 200 de hectare şi este amplasat chiar pe malul râului Jiu.
Acesta este adesea închiriat pentru oraganizări de evenimente, precum conferinţe, nunţi şi botezuri. Staicu, foat proprietar al echipei de fotbal Universitatea Craiova, vândută în 2004 pentru cinci milioane de euro lui Adrian Mititelu, este proprietarul Casei Bujorului din Craiova, casa de protocol a familiei Ceauşescu.
Money.ro 06 ianuarie 2010
CNVM l-a suspendat pe Dinel Staicu din toate functiile in SIF5
Comisia Nationala a Valorilor Mobiliare (CNVM) a decis ieri suspendarea lui Dinel Staicu din pozitia de membru in Consiliul de Administratie al SIF Oltenia si de conducator al acestei societati, pentru doua saptamani, se arata intr-un comunicat al arbitrului pietei.
Decizia C.N.V.M. a fost luata ca urmare a Hotararii pronuntate in Dosarul nr.14165/4/2006 de catre Judecatoria Sectorului 4, in sedinta publica din data de 15.06.2010 si de natura juridica a solutiei adoptate, in ceea ce-l priveste pe Dinel Staicu.
Seful SIF Oltenia a fost condamnat la 4 ani de inchisoare cu executare intr-un dosar privind o frauda de cinci milioane de euro, o parte din bani fiind folositi de Staicu pentru actiuni la SIF.
CNVM cere SIF5 sa adopte toate masurile legale care se impun pentru a asigura buna functionare a activitatii societatii, in aceasta perioada.
Wallstreet.ro 18 iunie 2010
Ginerele lui Dinel Staicu, împuşcat de un rrom după ce a scos sabia la el
Cristi Staicu, ginerele omului de afaceri craiovean Dinel Staicu, a fost împuşcat în mână joi seara, de un cetăţean rrom, în urma unui incident în trafic.
Scandalul a început după ce Cristi Staicu nu a acordat prioritate unui autoturism marca Audi, condus regulamentar de Alin Tomescu, un cetăţean rrom din Craiova.
Pentru că era să intre în coliziune, acesta din urmă a început să-l înjure pe Cristi Staicu.
Ginerele lui Dinel a scos din autoturismul Mercedes 500 CL o sabie cu care a început să-l ameninţe pe celălalt şofer. De frică să nu fie tăiat, Alin Tomescu a scos la rândul său un pistol cu bile, pentru care deţinea permis de port-armă, şi l-a împuşcat pe Cristi Staicu în mână, după care a plecat. Ginerele afaceristului craiovean s-a prezentat apoi la poliţie, unde a depus plângere împotriva lui Alin Tomescu.
Poliţiştii craioveni i-au confiscat acestuia pistolul şi i-au suspendat dreptul de port-armă. Ginerele lui Dinel Staicu este cunoscut drept o persoană recalcitrantă, care a fost implicată de-a lungul timpului în mai multe scandaluri între interlopii din Craiova.
Gandul 03 august 2007
Dinel Staicu, amendat pentru cultul lui Ceausescu
Postul 3 TV Oltenia, la care Dinel Staicu este actionar, a fost amendat, ieri, cu 25.000 de lei de catre CNA pentru difuzarea unui program propagandistic despre Nicolae Ceausescu, incalcind astfel decizia privind interzicerea emisiunilor care fac apologia comunismului. Pe 26 ianuarie, in ziua in care Nicolae Ceausescu ar fi implinit 88 de ani, postul 3 TV Oltenia a difuzat un program de doua ore si jumatate in care au fost prezentate imagini de arhiva cu?liderul comunist. Cea mai mare provocare pentru membrii CNA a fost insa sa il convinga pe Dinel Staicu, prezent?la sedinta CNA, ca postul de televiziune a incalcat legea. "In aceasta emisiune s-a facut un portret extrem de favorabil lui Nicolae Ceausescu, fara a exista un punct de vedere critic. In plus
, au mai pus si la sfirsit un text despre faptul ca daca Ceusescu nu ar fi fost impuscat ne-ar mai fi condus si astazi.?Postul are o atitudine de regret ca Ceusescu nu mai traieste", a?declarat Ralu Filip, presedintele CNA. De cealalta parte, Dinel Staicu a incercat sa se apere?si a?clasificat programul ca un exemplu de libertate de exprimare. "Eu am crezut ca libertatea de expresie nu este ingradita daca prezint un documentar cu ceea ce a fost inainte de '89", a spus omul de afaceri.
Ziarul de Iasi 08 februarie 2006
Chelu atacă preşedinţia lui Dinel Staicu la SIF prin învăluire Miliardarul gălăţean susţine că nu are nimic cu “săracul de Dinel” şi nu vrea să-l mai victimizeze.
După ce a pierdut lupta în Adunarea Generală a Acţionarilor cu Dinel Staicu pentru preşedinţia SIF Oltenia, Cătălin Chelu a mutat războiul în instanţă. Deja trei societăţi, acţionare la SIF Oltenia, care au avut dreptul de vot suspendat pe motiv că acţionează concertat au dat în judecată societatea de investiţii. Firmele Epsomatic, Lineas Trade şi Libron Consulting, toate cu sediul în Galaţi, dar la adrese diferite şi având acelaşi administrator, Delicia Culea, cer instanţei anularea Adunării Generale Ordinare prin care s-a decis menţinerea lui Dinel Staicu în funcţiile deţinute la SIF 5. Cătălin Chelu este tot din Galaţi, iar la finalul Adunării Generale a Acţionarilor de la SIF 5 anunţa că va cere instanţei anularea numirii lui Dinel Staicu în funcţia de preşedinte la SIF Oltenia.
Chelu susţine în schimb că nu o cunoaşte pe Delicia Culea, cea care a atacat în instanţă AGA de la SIF Oltenia.
Chelu susţine în schimb că nu o cunoaşte pe Delicia Culea, cea care a atacat în instanţă AGA de la SIF Oltenia.
“Nu ştiu cine este Delicia Culea. Eu nu am atacat în instanţă AGA de la SIF Oltenia, dar s-ar putea s-o fac”, zice Cătălin Chelu. Miliardarul gălăţean susţine că nu are nimic cu “săracu” de Dinel şi nu vrea să-l mai victimizeze. “Toată lumea mă întreabă ce am cu sărăcul Dinel. Eu nu-i reproşez nimic. A fost o adunare a acţionarilor şi eu am ales negativ, adică am fost împotriva lui. Nimeni nu vede că el are dosare penale pe rol, ci că este o victimă a mea. Mă gândesc să nu-l mai victimizez”, mai spune Chelu.
Societatea de investiţii Oltenia este acuzată printre altele că a împiedicat acţionarii, în mod nelegal şi abuziv, să-şi exprime votul, că a anulat nelegal şi abuziv unele voturi valabil exprimate, că a manipulat voturile acţionarilor în interesul conducerii şi că nu a respectat obligaţiile legale de informare corectă a acţionarilor.
Delicia Culea, administratorul celor trei societăţi şi, în acelaşi timp, acţionar la SIF 5, susţine în plângerea înaintată tribunalului că nu a fost informată cu privire la limitarea ori anularea dreptului de vot pe motiv că ar acţiona concertat. În plus, acţionarilor acuzaţi că ar acţiona concertat nu li s-a dat posibilitatea să-şi spună punctul de vedere sau de a veni cu o dovadă contrară.
Societatea de investiţii Oltenia este acuzată printre altele că a împiedicat acţionarii, în mod nelegal şi abuziv, să-şi exprime votul, că a anulat nelegal şi abuziv unele voturi valabil exprimate, că a manipulat voturile acţionarilor în interesul conducerii şi că nu a respectat obligaţiile legale de informare corectă a acţionarilor.
Delicia Culea, administratorul celor trei societăţi şi, în acelaşi timp, acţionar la SIF 5, susţine în plângerea înaintată tribunalului că nu a fost informată cu privire la limitarea ori anularea dreptului de vot pe motiv că ar acţiona concertat. În plus, acţionarilor acuzaţi că ar acţiona concertat nu li s-a dat posibilitatea să-şi spună punctul de vedere sau de a veni cu o dovadă contrară.
Lupta dintre Dinel Staicu şi Cătălin Chelu pentru preşedinţia SIF Oltenia (SIF 5) a scos la iveală multe nereguli în modul de achiziţie a acţiunilor la SIF 5 de către miliardarul gălăţean. Acesta este acuzat că deţine prin interpuşi, pensionari, acţiuni de milioane de euro la SIF Oltenia. Iar acest fapt nu va fi bine văzut de către Comisia Naţională a Valorilor Mobiliare (CNVM), mai ales că o persoană fizică sau juridică nu poate deţine la o SIF mai mult de 1% din capitalul social. Iar Cătălin Chelu ar avea peste 12%.
Războiul dintre Staicu şi Chelu are o miză de 600 de milioane de euro, aceasta fiind valoarea activelor de la SIF Oltenia. Iar cine conduce această SIF poate conduce cum doreşte societăţile pe care SIF Oltenia le are în portofoliu şi la care au acţiuni peste un milion de mici investitori.
Războiul dintre Staicu şi Chelu are o miză de 600 de milioane de euro, aceasta fiind valoarea activelor de la SIF Oltenia. Iar cine conduce această SIF poate conduce cum doreşte societăţile pe care SIF Oltenia le are în portofoliu şi la care au acţiuni peste un milion de mici investitori.
Cotidianul 12 septembrie 2008
Dinel Staicu arbitrează meciul Mititelu – Solomon
Dinel Staicu, fostul patron al Universităţii Craiova, îi face cadou 100.000 de lei actualului finanţator, Adrian Mititelu, pentru plata datoriei aferente stadionului şi rămânerea echipei la Craiova, aruncând totodată bomba: „Palmaresul Craiovei îmi aparţine!“.
Scandalul dintre finanţatorul Ştiinţei, Adrian Mititelu, şi primarul Craiovei, Antonie Solomon, este departe de a se încheia. Ieri seară a "rulat" un nou episod savuros al telenovelei, în serial făcându-şi apariţia şi fostul patron al Universităţii Craiova, Dinel Staicu, nimeni altul decât cel care a retrogradat echipa în Divizia B acum cinci ani.
Dinel Staicu a afirmat, pentru prima dată de când i-a vândut echipa lui Adrian Mititelu, că are în proprietate palmaresul clubului Universitatea Craiova şi că este gata să achite datoria de 100.000 de lei a clubului lui Adrian Mititelu către Primărie pentru a aplana conflictul acestuia cu Antonie Solomon.
„Am vorbit cu domnul primar şi mă gândesc la posibilitatea asta, să plătesc eu datoriile la stadion. De obicei nu fac cadouri, dar suma nu mi se pare prea mare. O fac pentru a aplana un scandal. Am spus că nu mă mai implic în fotbal, dar măcar atâta lucru pot să fac, pentru că nu vreau ca echipa să plece din oraş“, a spus Staicu.
„Am vorbit cu domnul primar şi mă gândesc la posibilitatea asta, să plătesc eu datoriile la stadion. De obicei nu fac cadouri, dar suma nu mi se pare prea mare. O fac pentru a aplana un scandal. Am spus că nu mă mai implic în fotbal, dar măcar atâta lucru pot să fac, pentru că nu vreau ca echipa să plece din oraş“, a spus Staicu.
Solomon: "Poate să plătească şi soacră-mea"
Discuţia referitoare la datoria lui Mititelu a fost confirmată şi de primarul Solomon. "Staicu a spus ceva acum câteva zile, când a venit la Primărie cu nişte probleme. A zis că o să plătească el datoria pe care clubul Universitatea o are în contul contractului de concesiune. Dacă plăteşte Staicu, propun Consiliului Local prelungirea contractului pentru stadion. Poate să plătească şi soacră-mea, ideea e să recuperăm datoria“, spune Solomon.
Staicu: "Palmaresul e al meu"
Dinel Staicu a aruncat pe piaţă altă bombă, afirmând că nu va renunţa niciodată la palmaresul echipei de fotbal: „Chestia aia cu Ceauşescu şi asta cu palmaresul Universităţii Craiova nu le voi da niciodată. Le ţin pentru mine. Abia l-am păcălit pe Gigi Neţoiu să-i iau palmaresul, nu îl dau acum ca să se piardă“.
Problema palmaresului Ştiinţei a mai apărut în cursul anului 2007. La acea dată, Antonie Solomon a lansat ideea că „palmaresul echipei îi aparţine lui Staicu“. Replica lui Dinel a fost antologică: "Dorm cu palmaresul sub pat“.
Mititelu: "Să plătească datoriile pe care mi le-a lăsat"
În replică la declaraţiile lui Dinel Staicu, finanţatorul Adrian Mititelu a avut o reacţie violentă la adresa fostului său mentor şi partener de afaceri. "Staicu mai bine ar plăti celelalte datorii de zeci de miliarde pe care mi le-a lăsat când a vândut clubul. Face declaraţiile astea la mişto. Singurul lui palmares este că a băgat echipa în Divizia B. E o jignire ceea ce a spus. Ce, eu nu am bani să plătesc dacă vreau? Dacă vrea să facă pe filantropul, să plătească datoriile pe care mi le-a lăsat. Poate suferă că nu mai este băgat în seamă. Îl dau în judecată dacă mai face declaraţii din astea. Să facă glume cu Ceauşescu. Eu mi-aş pune lacăt la gură dacă aş fi în locul lui. Nu avea el cum să mă facă pe mine. La acte sunt numărul 1. Am simţit de-a lungul timpului că regretă că mi-a vândut echipa. Echipa va juca la Severin, indiferent ce se întâmplă. Eu merg cu procesele în continuare“, a răbufnit Mititelu.
Actele pot clarifica problema
În 2007, Mititelu a prezentat facsimilul certificatului OSIM, cu sigla şi culorile clubului Universitatea Craiova, pentru a demonstra că istoria Universităţii îi aparţine. Contactat telefonic pentru a clarifica problema, şeful secţiei de licenţiere din cadrul Federaţiei Române de Fotbal, Viorel Duru, a precizat: "Palmares înseamnă performanţele sportive realizate de-a lungul timpului. Nu sunt jurist de meserie, dar palmaresul nu are legătură cu sigla şi cu culorile clubului. Sunt chestiuni diferite. Categoric nu înseamnă unul şi acelaşi lucru“.
Chestionat şi Alexandru Voinea, expert juridic în cadrul comisiei de licenţe şi arhive a FRF, acesta nu a exclus varianta ca Dinel Staicu să fie deţinătorul palmaresului: "De obicei, în contractele de cesiune apăreau şi palmaresul, şi istoricul echipei. Sunt contracte care spun că preiau deoar jucătorii, spre exemplu. Sunt contracte care spun că preiau jucătorii, drepturile federative, şi activul, şi pasivul - adică datorii şi creanţe. Pe vechea legislaţie era posibil. Poate că intenţia a fost de a transmite totul, dar este posibil ca un act să omită menţionarea palmaresului“.
Evenimentul Zilei 11 februarie 2010
Dinel Staicu s-a criogenat în propriul congelator
Dinel Staicu, tatăl contractelor, pastorul Bisericii Comuniste de Ziua a Şaptea, a suferit enorm când, după alegerile locale, nu s-a ales nici măcar cu un post amărât de consilier local. În acelaşi an de pomină, 2004, a părăsit şi lumea fotbalului fără să obţină vreo performanţă cât de cât notabilă, el rămânând în amintirea microbiştilor doar pentru tactica liber-schimbistă propusă antrenorului Ştiinţei, Emil Săndoi.
de Claudiu Radu
Făcut fleaşcă pe craiovenii care nu-l votaseră şi cu PNA-ul la poartă, Dinel se gândea să-şi pună capăt zilelor. Deja punea în balanţă dacă să-şi spargă ţeasta cu statuia lui Stalin de pe birou sau să se înfigă cu X5-ul în Primărie. Lingând o îngheţată, a observat că nu-şi mai simţea limba. Cu câteva ore înainte ascultase şi piesa taximetriştilor „Criogenia salvează România”. În mintea sa a răsărit o idee: „Gata, ştiu! Mă bag la răcoare de bunăvoie să nu mai ştiu nimic de oltenii ăştia de căcat! Mă trezesc peste 100 de ani şi scap de toate belelele. Mamăăă, mai am şi frigoriferul din Rovine!”
Cu negrul la operaţie
Ideea cu criogenarea însă ridica şi câteva probleme. Trebuia să lase pe cineva în locul său şi nu ştia cum poate fi sigur că se va trezi după un secol. Toată noaptea nu a putut dormi. S-a zvârcolit, şi-a făcut planuri, a analizat situaţia, însă dimineaţa totul era clar în mintea sa. În locul său rămânea fundaşul de abanos al Universităţii Filston Bonsey Mongu Nkoy. Cam dificil de albit congolezul, dar, cu ajutorul medicului care l-a făcut pe Michael Jackson alb ca laptele de capră, se rezolvă şi asta. Bruma de română pe care o ştia Nkoy putea fi cultivată de un profesor în câţiva ani în care nu va declara nimic presei. L-a trimis pe fotbalistul nepereche în toamna anului 2004 în USA, acesta neavând nimic împotrivă, mai ales pentru că şi-a dat seama de talentul său inexistent pe terenul de fotbal. Pe 10 noiembrie, la ora 6 dimineaţa, Dinel l-a sunat pe Cicerone Georgescu, inginerul de la frigoriferul pe care îl patrona: „Bă, Cici, eu vreau să-mi faci o cameră cu gheaţă numai a mea şi să-mi construieşti o centrală termică, dar care trebuie să pornească fix după 100 de ani!” Omul, trezit din somn, îmbrăcat doar în izmene, n-a mai apucat să-l întrebe pe patron pentru ce-i trebuie sufragerie de gheaţă şi centrală cu pornire întârziată, dar s-a apucat numaidecât de treabă.
Doar Cristi Stăncescu bănuieşte că e ceva necurat la mijloc
Peste o săptămână s-a întors şi congolezul în Craiova. La aeroport, ziaristul Cristi Stăncescu îşi aştepta un prieten, dar l-a zărit şi Nkoy care semăna cu Dinel ca două picături de apă. I-a cerut de o ciorbă şi mare i-a fost mirarea când Staicu a dat din cap dezaprobator. De obicei, fostul patron cinstea ziariştii. Atunci, Cristian a ştiut că este ceva necurat la mijloc. Fostul negru, ajuns la una dintre firmele patronului său, a fost întâmpinat cu multă politeţe de angajaţi. Într-o cameră secretă, Dinel şi sosia şi-au lepădat hainele şi au analizat trupurile goale într-o oglindă. Medicul lui Michael făcuse o treabă bună, însă uitase să-i astupe lui Nkoy gaura din urechea dreaptă, unde congolezul avusese un cercel şi pe spate îi rămăsese un tatuaj la care Fliston nu acceptase să renunţe pentru că era chipul unei femei pe care o iubea. L-a certat Staicu ce l-a certat, dar se lovea de răspunsul încăpăţânat al noului alb: „No pot sa stergem, e iubita la mine!” Acum nu mai avea ce să-i facă. Adevăratul Dinel a părăsit camera printr-o ieşire secretă şi, de atunci, Filston Bonsey Mongu Nkoy a devenit Dinel Staicu.
Ultimul pahar de şampanie
În aceeaşi seară, Cicerone îl aştepta pe fostul miliţian într-o cameră micuţă, dar cochetă din frigorifer. Reuşise să construiască şi o centrală termică prevăzută cu un ceas care, după 100 de ani, urma să pornească mecanismul care să topească gheaţa. Dinel a ajuns cu zâmbetul pe buze în încăpere şi cu o sticlă de şampanie la subraţ. A primit bucuros vestea că totul era în ordine şi a ciocnit un pahar cu inginerul: „Mă, Cici, îţi mulţumesc din suflet şi să te ajute Dumnezeu să fii în viaţă când o să revin eu!” N-au mai zăbovit mult şi Staicu s-a lipit de perete, aşteptând jetul de azot lichid care urma să-i îngheţe fiecare celulă. Georgescu s-a îndurat, şi genele fostului miliţian au început să se albească precum cele ale lui Albulescu, buzele au devenit vinete şi încet-încet ex-patronul Ştiinţei s-a transformat într-o statuie de gheaţă.
Nkoy s-a descurcat în afaceri ca şi pe terenul de fotbal
Afacerile noului Staicu au început să meargă din ce în ce mai prost. Postul de televiziune 3TV s-a vândut de mai multe ori, numele schimbându-i-se în TV3, RTV şi Oltenia TV. SIF-ul nu mai produce bani ca odinioară. Nkoy, noul Staicu, nu a făcut cine ştie ce progrese la limba română, nici după trei ani nu a mai vorbit cu presa. Cicerone, dă ceasul înainte că intră în faliment toate afacerile lui Dinel!
Textele publicate în cadrul rubricii Incredibil, dar neadevărat sunt rodul imaginaţiei autorilor. Se vor considera proză scurtă, nu articole de presă.
Lupa 1 aprilie 2008
Dinel Staicu s-a strecurat in conducerea Ford Romania
Dupa ce a poposit in Romania, gigantul american Ford pare sa se fi adaptat cu usu¬rinta mediului de afaceri autohton. In pofida faptului ca au preluat complet controlul asu¬pra companiei Automobile Craiova, atunci cand au cumparat-o de la statul roman prin intermediul AVAS, americanii au facut o mis¬ca¬re cel putin surprinzatoare la prima Adu¬na¬re Generala a Actionarilor de la noua fir¬¬¬ma, Ford Romania SA: l-au cooptat in con¬ducere pe celebrul om de afaceri cra¬iovean Dinel Staicu. Acesta este
cunoscut pentru faptul ca a participat la prabusirea Bancii Internationale a Religiilor, dar si pentru ca si-a dat doctoratul in economie subterana. Ce-i drept, omul de afaceri din Banie s-a folosit si de un subterfugiu pentru a se aseza la masa americanilor: a participat la sedinta amintita in calitate de reprezentant al SIF Oltenia la care detine un pachet minoritar de actiuni. Marti, la sediul societatii au avut loc doua sedinte AGA de la Automobile Craiova SA: una pentru stabilirea conducerii noii firme, iar a doua pentru alegerea numelui companiei care apare in locul Automobile Craiova. Este vorba despre SC Ford Romania SA. Alaturi de Dinel Staicu, in conducerea uzinei de automobile a mai intrat un roman, Ion Ion, managerul fostei companii Daewoo din Craiova. Reprezentantii Ford alesi in consiliul de administratie sunt: Dionisio Campus, directorul Ford pentru Romania, Lyle Watters, negociatorul-sef al Ford cu partea romana, si Leonard Meany, directorul financiar al companiei. Surse din cadrul firmei il dau pe Lyle Watters mai mult ca sigur viitor presedinte al CA.
Daca a ratat Camerade Comert si Industrie Craiova, Dinel Staicu a reusit performanta de a se “lipi” in Consiliul de Administratie al Ford. Controversatul afacerist craiovean, trimis in judecata de DNA pentru daramarea Bancii Internationale a Religiilor, Dinel Staicu s-a strecurat in “Familia” Ford, folosindu-se de calitatea de actionar al SIF Oltenia, societate pe care o conduce.
Procesul de preluare de catre Ford a activelor producatorului de automobile din Craiova este in plina desfasu- rare. Saptamana aceasta, marti, au avut loc doua Adunari Generale ale Actionarilor la Automobile Craiova SA (ACSA). In prima sedinta
s-a stabilit componenta consiliului de administratie, iar in cea de-a doua au fost trasate coordonatele administrative si a fost votat numele noii companii. Aceasta se va numi SC Ford Romania SA.
Dinel a intrat la Ford pe usa SIF
Pentru cele cinci locuri din Consiliul de Administratie al companiei de la Craiova s-au inscris in cursa sase candidati. Patru dintre acestia erau reprezentanti ai concernului american, iar doi ai partii romane. “A fost un vot secret la alegerea celor cinci membri ai CA. Dinel Staicu nu a avut voie sa participe in sala, pentru ca era membru in CA. El a fost reprezentat de un consilier juridic de la SIF Oltenia”, a spus directorul ACSA, Lucian Lutaru. Reprezentantii americanilor de la Ford alesi in consiliul de administratie sunt: Dionisio Campus, directorul Ford pentru Romania, Lyle Watters, negociatorul-sef al Ford cu partea romana, si Leonard Meany, directorul financiar al companiei. Al patrulea reprezentant al concernului american nu a mai fost votat pentru ca in structura Consiliului de Administratie sa acceada si Ion Ion, managerul Daewoo. Al doilea reprezen- tant al partii romane ales in stafful Ford este Dinel Staicu, presedintele SIF Oltenia, societate care detine 22 la suta din actiunile concernului. Astfel, daca presedintia Camerei de Comert si Industrie “Oltenia”, din Craiova, i-a fost suflata de Constantin Raducanoiu, dr. in economie subterana Dinel Staicu a reusit sa se lipeasca de stafful Ford. Surse din cadrul companiei il dau pe Lyle Watters, mai mult ca sigur, viitorul presedinte al Consiliului de Administratie.
“Craiova” a pierdut in fata “Romaniei”
Al doilea target al AGA de marti a fost acela de a stabili denumirea viitorului concern de la Craiova. Fara mari dificultati, AGA a votat numele de SC Ford Romania SA, dupa ce se mai vehiculase o varianta, si anume SC Ford Craiova SA. Noua denumire o va inlocui in scurt timp pe cea veche, adica Daewoo Romania SA. Tot atunci a fost stabilita noua structura a actionariatului. In urma transferului de actiuni de la AVAS la Ford, actionarul a devenit privat. In cadrul aceleiasi sedinte AGA de la ACSA s-a aprobat si procesul de restructurare. “Au fost abordate aspecte de ordin tehnic. In principal, s-a aprobat planul de restructurare a celor trei companii ACSA, Daewoo Automobile Romania si Mecatim Timisoara. Programul de restructurare conti-
ne mai multi pasi, care vor dura aproximativ sase luni”, a spus Nadia Crisan, consultant pentru Ford. Pana atunci, actiunile ACSA vor fi delistate de la bursa. Daewoo va inghiti societatile ACSA si Mecatim Timisoara, iar dupa aceasta fuziune urmeaza absorbtia. Noua companie rezultata se va imparti in doua societati. Una din acestea va ramane numai cu terenurile pe care cei de la Ford le-au considerat inutile.
Cea de-a doua, care va ramane cu fabrica din Craiova, este chiar noua companie Ford.
Autoritatea pentru Valorificarea Activelor Statului (AVAS) va notifica producatorul auto american Ford ca trebuie sa achite pana cel mai tarziu la 26 iunie suma de 27 de milioane de euro care a reprezentat, in opinia Comisiei Europene, ajutor de stat acordat ilegal la privatizarea Automobile Craiova.
“Colegiul Director al AVAS a decis, marti, ca termenul pana la care Ford trebuie sa achite cele 27 milioane de euro considerat ajutor de stat acordat ilegal de oficialii europeni este 26 iunie”, a declarat, miercuri, agentiei Mediafax, Laszlo Gyerko, vicepresedinte AVAS pe probleme de valorificare si membru in comisia de privatizare a Automobile Craiova. Notificarea scrisa va fi transmisa producatorului auto saptamana aceasta.
Ford a preluat 72,4% din actiunile Automobile Craiova pentru 57 de milioane de euro.
Financiarul 19 aprilie 2008
Apele minerale trec de la stat la Dinel Staicu
Printr-un schimb de acţiuni între AVAS şi SIF Oltenia, Societatea Naţională a Apelor Minerale va trece în proprietatea Societăţii de Investiţii Financiare.
Societatea Naţională a Apelor Minerale (SNAM), care exploatează 95% din apele minerale din România, va trece din proprietatea AVAS în cea a SIF Oltenia, societate condusă de omul de afaceri Dinel Staicu, susţin reprezentanţii patronatelor din industria apelor minerale APEMIN şi ARAMIN.
Practic, AVAS vrea să cedeze SIF Oltenia participaţii la mai multe firme, printre care Societatea Naţională a Apelor Minerale (SNAM), pentru a primi în schimb titluri la Automobile Craiova. Producătorii de ape minerale susţin însă că, în acest fel, are loc transformarea unui monopol de stat în monopol privat. „Se doreşte privatizarea acestei surse, care ar trebui să fie a statului, precum şi privatizarea tuturor investiţiilor făcute de noi (producătorii de ape minerale - n.red.). Noi vom solicita anularea acestui schimb de acţiuni în instanţă pentru că altfel vom asista la privatizarea unui monopol de stat“, a declarat Octavian Creţu, preşedintele APEMIN. Potrivit acestuia, transferul are ca obiect 100% din acţiunile SNAM.
SNAM, care deţine dreptul de exploatare a resurselor de ape minerale, percepe îmbuteliatorilor de apă 9,26 lei pentru fiecare metru cub de apă şi plăteşte la rândul său, la bugetul de stat, diferite redevenţe. Anul trecut, în România s-au îmbuteliat 1.154 de milioane de litri, ceea ce a dus SNAM afaceri de aproximativ zece milioane de lei. „Anul trecut am avut o cifră de afaceri de 100 de miliarde de lei vechi şi un profit de 30 de miliarde de lei vechi“, a declarat directorul general al SNAM, Iosif Nagy. Acesta susţine că a aflat de transferul de acţiuni ale SNAM către SIF Oltenia din presă şi că „este sigur că nu este în favoarea SNAM“.
Practic, AVAS vrea să cedeze SIF Oltenia participaţii la mai multe firme, printre care Societatea Naţională a Apelor Minerale (SNAM), pentru a primi în schimb titluri la Automobile Craiova. Producătorii de ape minerale susţin însă că, în acest fel, are loc transformarea unui monopol de stat în monopol privat. „Se doreşte privatizarea acestei surse, care ar trebui să fie a statului, precum şi privatizarea tuturor investiţiilor făcute de noi (producătorii de ape minerale - n.red.). Noi vom solicita anularea acestui schimb de acţiuni în instanţă pentru că altfel vom asista la privatizarea unui monopol de stat“, a declarat Octavian Creţu, preşedintele APEMIN. Potrivit acestuia, transferul are ca obiect 100% din acţiunile SNAM.
SNAM, care deţine dreptul de exploatare a resurselor de ape minerale, percepe îmbuteliatorilor de apă 9,26 lei pentru fiecare metru cub de apă şi plăteşte la rândul său, la bugetul de stat, diferite redevenţe. Anul trecut, în România s-au îmbuteliat 1.154 de milioane de litri, ceea ce a dus SNAM afaceri de aproximativ zece milioane de lei. „Anul trecut am avut o cifră de afaceri de 100 de miliarde de lei vechi şi un profit de 30 de miliarde de lei vechi“, a declarat directorul general al SNAM, Iosif Nagy. Acesta susţine că a aflat de transferul de acţiuni ale SNAM către SIF Oltenia din presă şi că „este sigur că nu este în favoarea SNAM“.
Amintim că, potrivit legii privind aprobarea contractului de privatizare a Automobile Craiova cu compania americană Ford, AVAS va prelua participaţiile deţinute de acţionarii minoritari la societate în schimbul altor titluri la companii din portofoliul instituţiei. AVAS va revinde ulterior participaţiile cumpărate către Ford. Compania Ford a preluat 72,4% din acţiunile Automobile Craiova în baza unui contract încheiat anul trecut, pentru 57 de milioane de euro. La firma din Craiova, SIF Oltenia deţine 22,06% din capital.
Până la închiderea ediţiei, AVAS nu ne-a putut oferi un răspuns, iar reprezentanţii SIF Oltenia nu au putut fi contactaţi.
Cotidianul 13 mai 2008
Frigoriferul lui Dinel Staicu - bomba ecologica a Craiovei
Cand intri pe poarta depozitului Frigorifer din Craiova poti avea impresia ca totul pare a fi in limitele normelor europene din punct de vedere al igienei.
Cladirea spatiilor de depozitare si comercializare domina o curte imensa. Un ochi atent poate observa pe unul din colturile imobilului o placa pe care scrie: "Unitate economica functioneaza in baza decretului 400/81", amanunt care te face sa te intrebi ce legatura are decretul lui Ceausescu cu actualele norme sanitar-veterinare impuse de Comunitatea Europeana.
Mizeria, dezordinea, haosul comercial, caini vagabonzi � toate sunt la ele acasa in depozitul frigorific al lui Dinel Staicu. Cand intri in hala rampei de aprovizionare, acea imagine de aparenta ordine de la intrare dispare subit. Apa, gunoaiele si zoaiele sunt omniprezente. Peste tot pe unde se poate calca si vedea troneaza tot felul de resturi alimentare ori de la ambalajele produselor alimentare, comercializate acolo. Pe geamurile vechilor vitrine frigorifice � din cele pe care le vedeam goale prin toate magazinele alimentare de pe vremea idolului lui Dinel Staicu � siroieste condensul rezultat din respiratia si transpiratia celor din jur. Rupte, desfacute, aruncate pe jos, printre picioarele trecatorilor, peste tot te impiedici de cutiile cu pulpe de pui aproape congelate. Stivele cu cartoane de oua sunt aruncate la intamplare. La aproape toate controalele efectuate, inspectorii OJPC au scos la iveala aceleasi nereguli: boxele unde se depoziteaza alimentele sunt pline de namol, boxpaletii pe care este depozitata marfa sunt neigienizati, mijloacele metrologice si tevile sunt ruginite, faianta, care mai sta lipita de zid, nu a mai fost spalata de ani in sir, iar angajatii intra murdari in frigorifer. Zilele trecute, cea mai "atractiva" oferta era o cutie cu ficat de porc, uscat si cu urme de bruma ramase din indelungata perioada a congelarii. Lista cu motive pentru ca nimeni sa nu cumpere produse alimentare de acolo poate continua la nesfarsit
A pierdut procesul cu inspectorii sanitari
Din pacate, acea bomba ecologica a lui Dinel Staicu este cea mai mare unitate de pastrare a produselor congelate din Dolj si functioneaza fara autorizatie sanitar-veterinara. Frigoriferul are o capacitate de depozitare de trei mii de tone. Unitatea a inchiriat spatiile de congelare la peste 30 de societati comerciale, care ar trebui sa se ocupe cu vanzarea angro. In realitate, acolo se vand produse si la sacosa. Chiar multi pensionari merg la frigorifer, pentru ca acolo totul e mai ieftin. Din cauza tuturor aceste nereguli, Frigoriferul a ajuns cosmarul inspectorilor de la Politia Sanitar-Veterinara Dolj, motiv pentru care i-a retras autorizatia sanitar-veterinara. Acestia au spus de mai multe ori ca Frigoriferul este unitatea care creeaza cele mai multe probleme. "Societatile care au inchiriat acolo spatii de congelare trebuie sa vanda marfa angro. Nu toate procedeaza asa si sunt multe cele care, contrar Legii 60/1994 reactualizata, isi permit sa expuna marfa pe rampa si sa o vanda cu amanuntul. Legal, acolo nu ar trebui sa intre decat masini autorizate de Directia Sanitar-Veterinara, dotate cu sistem de mentinere a unei temperaturi scazute, dar in realitate lucrurile nu stau asa. Comerciantii au inventat tot felul de metode, de la caratul baxurilor cu carne congelata in afara unitatii frigorifice si incarcarea in masini necorespunzatoare pana la asumarea riscului de a transporta marfa neinsotita de certificat sanitar-veterinar. Frigoriferul ne creeaza tot timpul probleme", a spus Ion Doanta, seful Politiei Sanitar-Veterinare. Dinel Staicu s-a judecat cu SANEPID, insa a pierdut procesul si a ramas tot fara autorizatie sanitar-veterinara. Motivele pentru care asemenea depozite vechi nu sunt inchise, desi nu indeplinesc minimele conditii sanitar-veterinare, raman in continuare sub semnul intrebarii. Fara explicatii, aceasta unitate functioneaza in continuare chiar si in conditiile in care ii lipseste autorizatia sanitar-veterinara de peste doi ani. Este greu de explicat aceasta stare de fapt, altfel decat prin prisma influentelor locale. Nu mai este de mirare aparitia pe piata a produselor alimentare alterate, neconforme sau recentul caz al vanzarii rapide catre populatie a intregii cantitati importate de carne intoxicata cu dioxina.
Dinel Staicu nu este de gasit
In ciuda tuturor eforturilor depuse, nu am reusit sa-l contactam pe Dinel Staicu. De trei saptamani am tot incercat sa-l prindem la telefon pentru a-i solicita punctul de vedere referitor la mizeria care colcaie in depozitul frigorifer alimentar pe care-l detine in Craiova. Am incercat acest lucru atat inainte de sarbatori, dar si de cinci zile continuu dupa Anul Nou, dar in zadar. La unul din telefoane a raspuns o femeie care a spus ca nu cunoaste nici un Dinel Staicu, asta dupa ce a raspuns cu amabilitate cand a auzit ca e sunata din partea cotidianului nostru. La alt telefon � la fel ca prima �, o alta tipa si-a schimbat tonul imediat dupa ce am spus pentru ce am sunat: "Nu locuieste dom�ne nimeni aici cu numele asta!". Am incercat sa sunam si la SIF Oltenia, al carui presedinte este Dinel Staicu. Degeaba! Omul nostru nu vorbeste la telefon decat cu cine vrea.
Gardianul 09 ianuarie 2009
Horia Opran l-a inselat cu 9 miliarde de lei pe Dinel Staicu
Horia Opran, omul care a comandat atacul mafiot asupra fostului international Ilie Dumitrescu, l-a tras pe sfoara chiar si pe fostul patron al Universitatii Craiova, Dinel Staicu. Contactat de catre reporterii cotidianului „Interesul Public“, Staicu a spus ca trei dintre societatile sale au fost pacalite de Opran cu peste 3 miliarde de lei vechi fiecare. Conform fostului finantator al Stiintei, omul cercetat chiar si de catre serviciile secrete americane pentru inselaciune le-a promis oamenilor lui Staicu sprijin pentru obtinerea de fonduri nerambursabile contra unui comision „serios“, apoi a disparut „in ceata“.
Fostul patron al Universitatii Craiova si presedinte al SIF Oltenia, omul de afaceri Dinel Staicu, ne-a declarat ieri ca Horia Opran i-a produs o pierdere de peste 9 miliarde de lei vechi. Concret, Staicu a povestit cum trei dintre societatile sale au fost inselate de catre Opran, prin societatea PARADISE GROUP ENTERPRISE INVEST SRL. „Modul de operare a fost simplu: toamna trecuta, acest Opran a luat legatura cu angajatii de la trei societati de-ale mele, si le-a promis sprijin pentru obtinerea unor fonduri europene nerambursabile. Dupa ce si-a luat comisionul, a disparut! M-a pagubit de aproape trei miliarde de lei vechi pe fiecare firma in parte. A disparut cu banii si n-a mai existat niciun proiect“, a sustinut Staicu.
Staicu l-a dat in judecata pe Opran, insa nu stie daca isi va mai recupera vreodata banii pierduti
Intrebat daca l-a dat in judecata pe Opran, Dinel Staicu ne-a declarat: „Din cate stiu eu, avocatii mei au facut cateva plangeri. Cu toate acestea, procesul de recuperare a banilor este unul extrem de lung si de costisitor, mai ales deoarece Curtea de Arbitraj iti ia 20% din valoarea litigiului. Or, avocatii mei incearca sa evite acest lucru. Chiar daca pierderea suferita de mine se ridica la aproape 9 miliarde de lei vechi, trebuie sa recunosc ca manevra lui Horia Opran a fost una ingenioasa. Proiectele pe care firmele mele urmau sa se implementeze nu se potriveau cu ceea ce ni se cerea din partea Consiliului Local si cu domeniul de activitate al Ministerului Apelor. De aceea, oamenii din primarie s-au sesizat si niciunul dintre proiecte nu s-a dezvoltat“.
Ilie Dumitrescu si Dinel Staicu nu sunt singurele victime ale lui Opran
Oalta victima a lui Opran, bucuresteanul Cristian Zechiu, a sustinut, intr-un interviu acordat unui cotidian central: „Am de la Opran 40.000 de euro, cu camata, pe care urma sa-i inapoiez dupa doua luni. Conform contractului, daca nu ii returnam suma in doua luni, trebuia sa-i dau 120.000 de euro. A venit la mine acasa cu primarul din Stefanesti si i-a zis acestuia ca are de gand sa-mi ia casa. Atunci am realizat in ce ma bagasem... Ca sa-mi ingreuneze afacerile, Opran a pus la mine-n poarta paza. Agentii patrulau dupa mine, prin curte. Din cauza acestor manevre ale lui Opran, afacerea mea s-a dus naibii. M-am imprumutat in alta parte si i-am dat inapoi banii pe care-i datoram. Opran a sarit ca ars cand a vazut ca-i dau banii la termen. Acum, m-a dat in judecata, acuzandu-ma ca nu i-am dat niciun ban, dar am depus la dosar chitanta semnata chiar de el, care demonstreaza ca am dreptate“. Un alt bucurestean care a platit cu varf si indesat fiindca s-a incurcat cu Opran este Ioan-Sergiu Ioanovici. „Inainte de a se muta la Ilie Dumitrescu, Opran a inchiriat de la mine un apartament situat pe Splaiul Unirii. Acolo au functionat firmele lui pana vara trecuta, cand a fugit, efectiv, fara a plati chiria. Mai mult, a luat cu el si toate cheile, de am fost nevoit sa sparg usa metalica“, a sustinut acesta din urma.
Opran sustine ca toate contractele sale sunt legale si ca nu a inselat pe nimeni
Contactat de catre reporterii cotidianului „Interesul Public“, Horia Opran a sustinut ca toate contractele pe care firma s-a le-a incheiat vreodata sunt legale si ca nu a inselat pe nimeni. In ceea ce priveste acuzatiile pe care i le-a adus Dinel Staicu, Opran a negat ca s-ar afla in vreun litigiu cu fostul patron al Universitatii Craiova. „Eu am vorbit cu Dinel acum 48 de ore. Ma mira sa aud ca v-a spus ca suntem in litigiu, deoarece ne aflam in relatii foarte bune. Am cu el multe proiecte, care vor fi finantate cel mai probabil in aprile“, ne-a declarat Horia Opran. Cat priveste conflictul cu Ilie Dumitrescu, Opran a sustinut ca detine toata documentatia ce arata ca fostul fotbalist n-a respectat contractele cu Paradise Invest SRL. De asemenea, afaceristul Horia Opran a spus ca nu el se afla in spatele atacului de saptamana trecuta, asupra lui Ilie Dumitrescu. „Nu eu am trimis pe acei indivizi sa-l bata pe Ilie Dumitrescu. Eu am toate documentele care arata ca acesta are deja trei dosare penale pentru inselaciune si alte cinci dosare pentru datoria de 15 miliarde de lei vechi pe care o are la mine“, a mai spus Opran.
Interesul Public – 16 februarie 2008
Omul de afaceri Dinel Staicu plăteşte să-i vadă pe Ceauşeşti la Scorniceşti
Printre cei care şi-au dorit cu îndârjire deshumarea soţilor Ceauşescu se numără şi omul de afaceri craiovean Dinel Staicu, fost căpitan în miliţia ceauşistă şi cunoscut drept un adulator al lui Nicolae Ceauşescu.
Nostalgicul Dinel (FOTO) şi-a văzut dorinţa îndeplinită: Soţii Ceauşescu au ieşit din mormânt. Staicu este dispus chiar să plătească, dacă altfel nu se poate, ca sicriile cu osemintele cuplului Ceauşescu să fie depuse în Muzeul ridicat în cinstea lui Nicolae şi a Elenei Ceauşescu la Scorniceşti, localitatea natală a fostului dictator. Surse apropiate lui Staicu ne-au declarat că acesta ar fi chiar dispus să plătească bani grei pentru a aduce osemintele la Scorniceşti.
„Dinel şi-a dorit de mult să fie deshumaţi. Ştiu că zicea că nu contează cât îl va costa, dar va face tot posibilul ca Nicolae şi Elena Ceauşescu să fie reînhumaţi la Scorniceşti şi că acest lucru este o datorie în primul rând a României”, au precizat sursele.
În muzeul-depozit (FOTO) amenajat în fosta vilă de protocol a lui Ceauşescu, în prezent reşedinţa sa, Dinel a aprins câteva lumânări în faţa fostului dictator, care privea parcă, înduioşat de gest, din tabloul de pe perete.
Se ştie că Epopeea realizată de Dinel în numele Ceauşeştilor este fără margini. Susţinător declarat al dictatorului, Dinel îl comemorează în fiecare an de ziua naşterii sale. Nu oriunde, ci chiar în podul casei de pe strada Bujorului, fosta vilă de protocol care a aparţinut fostului lider comunist şi unde familia Staicu locuieşte în prezent. Pe vremea când Staicu era căpitan de miliţie, casa era păzită chiar de el, a mărturisit acesta.
Dinel Staicu şi-a umplut locuinţa de obiecte ce amintesc de primul dintre tovarăşii Epocii de aur: tablouri, cărţi, macheta originală a Casei Poporului şi multe alte obiecte pe care le-a cumpărat la licitaţie, spune el, cu bani grei. Tot Dinel a a creat la Podari, în memoria lui Ceauşescu Parcul Republicii Socialiste România, iar la Scorniceşti Muzeul Comunismului. Două obiective turistice cunoscute deja în toată ţara, dar puţin vizitate.
Adevarul 22 iulie 2010
Dinel Staicu şi Sebastian Vlădescu s-au întâlnit într-o „casă conspirativă“
Fostul ministru al Finanţelor, Sebastian Vlădescu, a avut ieri o întâlnire de taină cu omul de afaceri Dinel Staicu. Ca în filmele cu James Bond, cei doi s-au întâlnit într-o „casă conspirativă“, unde au venit pe rând, ca să nu-şi dea seama nimeni că pun la cale o afacere. Ei au fost surprinşi de paparazzi cotidianului „Interesul Public“ ieri în timp ce „frecventau“ o casă din zona Dorobanţi. Se pare că cei doi au avut discuţii legate de activele rămase de la privatizarea cu Ford, constând în terenuri, pe care, evident, Dinel Staicu n-o să le lase de izbelişte.
Atac 30 martie 2008
Dinel şi Plaza se bat pe pomana Rojişte
Unde sunt pomenile cele mai mari, dacă nu la sânul statului? Şi cine altcineva să profite de ele, dacă nu îmbogăţiţii tranziţiei? Cea mai recentă „dolofană“ scoate încă aburi, pentru că s-a produs săptămâna trecută: o licitaţie ţinută la foc mic, organizată de sucursala RA-APPS Olăneşti, care a avut ca obiect unul dintre ultimele domenii ale lui Ceauşescu rămase neocupate de noii chiaburi – Complexul „Rojiştea“, din Dolj. Pădure, luciu de apă, casă cu etaj, păstrăvărie, reţea de alimentare cu apă şi energie electrică – licitate, conform surselor noastre, cu mărunţişul din buzunarele lui Dinel Staicu şi ale lui Marin Gavrilă, patronul Hotelului Plaza din Craiova. Un domeniu de milioane, la propriu – nu doar la figurat, vândut de stat la preţ de apartament în centru: 400.000 de euro.
Sucursala pentru Reprezentare şi Protocol Olăneşti a Regiei Autonome – Administraţia Patrimoniului Protocolului de Stat (RA-APPS) a publicat pe site-ul propriu un anunţ de licitaţie pe 14 iulie, cu denumirea seacă de „Anunţ de vânzare prin licitaţie publică cu strigare - a treia licitaţie - a unor proprietăţi imobiliare, aflate în administrarea RA-APPS – SRP Sinaia şi SRP Olăneşti.“ Câţi dintre noi ştiau că în micuţa staţiune Olăneşti sunt administrate domenii imense din Dolj? Doar câţiva. Dintre care unii au fost inspiraţi şi nu s-au lăsat păcăliţi de formularea seacă a anunţului. Pentru că el ascundea, de fapt, scoaterea la licitaţie a unuia din ultimele domenii ale lui Ceauşescu aflate în proprietatea statului, localizat în comuna doljeană Rojişte. Licitaţia a avut loc la numai 9 zile de la publicarea anunţului pe site, adică pe 23 iulie. Cum termenul pentru depunerea ofertelor expira cu 48 de ore înainte de licitaţie, doritorii au avut la dispoziţie, teoretic, şapte zile să se înscrie în cursă. Aşa se face că pe domeniul de la Rojişte s-au luptat numai cei care au acces la firul scurt al pomenilor de la stat. Printre puţinii participanţi s-au numărat Dinel Staicu şi Marin Gavrilă, patronul Hotelului Plaza.
Relaxare pe picior mare
Domeniul de la Rojişte cuprinde tot ce îşi poate dori un chiabur de generaţie nouă de la o casă de vacanţă. Investiţiile pentru a transforma conacul într-o reşedinţă de lux sunt minime, şi asta pentru că natura şi-a făcut acolo datoria cum nu se putea mai bine. La aceste condiţii a contribuit apoi fostul regim comunist întru relaxarea dictatorului, pentru ca, după 1989, mai multe mâini binevoitoare să aibă grijă de casă şi de ofertele ei pentru bună dispoziţie. Concret, domeniul se întinde pe 15 hectare. Din acestea, lacul are suprafaţa de 7,2 hectare, alte 6 hectare fiind acoperite cu o pădure deasă, care ascunde complexul de ochii curioşilor. O altă suprafaţă de 0,3 hectare reprezintă un lac secat, care poate fi repopulat. Proprietarii complexului au la dispoziţie şi 0,5 hectare de păşune, pentru care pot oferi ce destinaţie doresc.
Casă cu etaj şi teren de paintball
Casa din centrul complexului este mobilată complet. Vizitatorii spun că mobilierul este vechi, dar absolut utilizabil. La parterul casei se află un living spaţios, unde a fost instalată o masă de biliard. Tot la parter este şi bucătăria, o baie, dar şi o cameră mică în care se poate dormi. La primul etaj se află alte două dormitoare şi încă o baie. Lângă vilă sunt două foişoare din lemn, din care unul este acoperit şi unul nu. La o aruncătură de băţ se află păşunea, amenajată astfel încât să poată ateriza acolo un elicopter. La capitolul relaxare, putem să trecem şi terenul de paintball, organizat pe o porţiune din pădure de unul dintre administratorii ocazionali ai domeniului.
Păstrăvăria, ca bonus
„Este un fel de comoară ascunsă a Doljului. Nu ştiu dacă Ceauşescu a şi ajuns să doarmă vreodată acolo, dar domeniul este superb. Dacă s-ar face câteva investiţii minime în confort, nu se poate cere mai mult pentru relaxare“, ne-a mărturisit unul dintre norocoşii care au petrecut câteva sfârşituri de săptămână la Rojişte. Pe lângă toate atributele enumerate mai sus, cireaşa de pe tort este păstrăvăria adăpostită de Complex. Există două bazine din beton pentru peşte, care au, împreună, aproape 400 mp. Păstrăvăria este dotată şi cu o casă de incubaţie de 30 mp.
Mai scump la vedere ca Peleşul
Statul român are o problemă când îşi evaluează patrimoniul. Pare mai ameţit decât unul din încasatorii slabi ai K1. Pe de o parte, domeniul de la Rojişte are câteva reguli de vizită care îl plasează deasupra Castelului Peleş. „Programul de vizitare este de marţi până sâmbătă, între orele 9.00 şi 15.00, iar tariful de vizitare este 50 lei“, scriu reprezentanţii SRP Olăneşti chiar în anunţul pentru licitaţie. Ca să vă faceţi o idee, vă oferim un termen de comparaţie. Palatul Peleş poate fi vizitat de marţi până duminică, de la ora 9.00 la ora 17.00 în sezon, pentru numai 12 lei. Accesul la Rojişte este, deci, de patru ori mai preţios decât o vizită la Peleş. Atunci este cu atât mai inexplicabil preţul de pornire al licitaţiei pentru Complex: 370.000 de euro, fără TVA. Taxa de participare la licitaţie a fost stabilită la 1.500 de euro, iar dosarul de prezentare s-a putut achiziţiona cu 300 de euro. Participanţii au trebuit să depună o garanţie de 37.000 de euro, pe care şi-au recuperat-o ulterior.
Final cu licitator fericit
Chiar dacă licitaţia s-a desfăşurat departe de Craiova, adică la Vila Bujoreni din Râmnicu Vâlcea, oamenii de afaceri de-ai locului sunt cei care s-au bătut pentru oferta de la stat, fie ei pasionaţi de Epoca de Aur – Dinel Staicu, sau de turism – Marian Gavrilă. Licitaţia de miercurea trecută a mers cu paşi de furnicuţă. Sursele noastre ne-au spus că preţul final de achiziţionare se apropie foarte mult de preţul de pornire, ajungând la aproape 400.000 de euro. Reprezentanţii RA-APPS sucursala Olăneşti nu au fost în stare să confirme nimic, pentru că fug de presă ca vampirul de usturoi. Secretara de la sediul sucursalei ne-a plimbat de pe o zi pe alta, întrucât „niciunul din şefi nu e în instituţie“, „telefon mobil nu au“ şi „eu nu ştiu nimic.“ Pentru că am ajuns la final, o să punem punct suspansului şi o să vă dezvăluim numele noului proprietar de la Rojişte: Marin Gavrilă. Profesorul Gavrilă este un cunoscut al presei locale, în principal datorită ispravei din 2004, când a reuşit să fie reţinut de procurorii doljeni pentru luare de mită. Profesor universitar la Facultatea de Electrotehnică, Gavrilă a fost prins cu bancnote inscripţionate cu „Mită” asupra sa, abia primite de la un student. Judecătorii l-au considerat nevinovat. Iar profesorul s-a aplecat apoi mai mult asupra afacerilor. Gurile rele spun că pentru obţinerea domeniului de la Rojişte a contribuit şi fratele patronului de la Plaza, Ion Gavrilă, director al Consiliul de Administraţie Electrificare CFR, promovat în funcţie de Gheorghe Dobre, pe vremea când acesta era ministrul Transporturilor.
Cuibuşorul „Gazetei de Sud“
De-a lungul timpului, domeniul de la Rojişte a trecut prin patrimoniul mai multor instituţii şi prin administrarea a încă şi mai multor societăţi sau persoane. Astfel, pe la mijlocul anilor ’90, când se ştia că vila, pădurea şi lacul ar fi în proprietatea Serviciului Român de Informaţii, compania SPET SA a închiriat domeniul. Folosit adesea pentru întâlniri de taină şi de chef, oamenii legaţi mai mult sau mai puţin contractual de SPET s-au obişnuit atât de bine cu vila de la Rojişte, încât au continuat să o folosească şi după ce aceasta şi-a schimbat proprietarul şi chiriaşul. De altfel, se pare că ultimele îmbunătăţiri aduse domeniului se datorează familiei Voinea, proprietara Gazetei de Sud.
Lupa 29 iulie 2008
Camatarie cu acte
Acuzat de practici mafiote, Dinel Staicu, doctor in economie subterana, a povestit ieri cum a ajuns in posesia casei unui consatean din comuna Leu, coleg de scoala generala cu fostul patron al clubului U. Craiova.
Fostul patron al Universitatii Craiova, Dinel Staicu, a iesit din nou la rampa. Saptaminalul "Fanatik" a prezentat ieri povestea citorva locuitori din comuna Leu care ar fi fost deposedati de case si de alte bunuri de Staicu. Potrivit aceluiasi saptaminal, omul de afaceri oltean, originar din Leu, a imprumutat mai multi consateni cu diferite sume de bani cerindu-le dobinzi uriase, pe care oamenii nu le puteau achita. De fiecare data, pagubitii au girat cu casele, acestea ajungind in proprietatea lui Staicu. Fostul boss al Stiintei a acceptat sa vorbeasca ieri despre acest subiect, dar a declarat ca in opinia sa lucurile sint foarte simple.
Si-a executat un fost coleg de generala
"Eu nu am dat niciodata bani cu camata precum tiganii din Fata Luncii. Am infiintat o banca de credit, Rich Bank, si toti cei care au vrut sa se imprumute au facut acest lucru. Ca la orice banca, exista dobinzi si angajamente de ambele parti, iar daca nu platesti pierzi ceea ce ai gajat", a explicat ieri Dinel Staicu. Acesta a negat ca ar fi amenintat pe cineva cu pistolul sau ar fi recurs la alte acte de violenta asupra debitorilor, si a povestit cum stau lucrurile in cazul unuia dintre pagubitii Rich Bank, cooperativa de credit care intre timp a falimentat. "A fost coleg cu mine de generala la Leu. Eu l-am ajutat cu un imprumut de 2,5 miliarde de lei, iar el a gajat cu o casa care am evaluat-o la 2,3-2,5 miliarde. Era de fapt casa nasului sau. Apoi, cind a trebuit sa plateasca, n-a mai venit sa dea banii inapoi. Probabil omul s-a gindit ca mai bine pierde casa decit sa dea inapoi la banca cei 2,5 miliarde de lei plus dobinzile si alte penalitati", sustine Staicu.
BIR - marele examen pentru Staicu
Doctor in economia subterana, Dinel Staicu nu are foarte multi apropiati in mediul de afaceri din Romania. Adept al strategiei "cumpara si falimenteaza", Staicu a fost nevoit sa raspunda in fata instantelor pentru mai multe afaceri dubioase in care a fost implicat. Piatra de incercare pentru Staicu o reprezinta falimentarea Bancii Internationale a Religiilor.
Dosarul se afla pe masa procurorilor, Dinel Staicu fiind nevoit sa faca mai multe vizite la PNA in ultima vreme. Surse apropiate omului de afaceri oltean sustin insa ca Staicu este bine acoperit de acte in aceasta afacere, fiind greu sa i se dovedeasca vinovatia.
Exista la "Dosarul Dinel Staicu" mai multe inregistrari facute de serviciile secrete, care scot la iveala modul cum actualul patron al Universitatii Craiova si-a cladit un adevarat imperiu, folosind santajul, mita, scandalurile sexuale.
Afacerile ilegale ale lui Dinel Staicu sunt de ani buni in atentia serviciilor de informatii. Modul in care acesta ar fi fraudat Banca Internationala a Religiilor, in care ar fi implicat in afacerile Carnexpod sau SIF Oltenia, precum si metodele pe care le-ar fi utilizat, cum ar fi orgiile sexuale inscenate unor procurori din Craiova, au atras atentia inca din 1996. Coruptie, magistrati cumparati, gauri date bugetelor la care a avut acces ar fi cateva dintre ingredientele dosarului sau aflat in lucru la Sectia a II-a a PNA.
CARNEXPOD
CARNEXPOD
Prima afacere interceptata de serviciile secrete, in care era pion principal patronul Universitatii Craiova, a fost Carnexpod. Ofiterii i-au descoperit pe magistratii si functionarii publici care l-ar fi ajutat pe Dinel sa-si bage mana in activele statului. Fostul Complex de Industrializare a Carnii Dolj, infiintat prin anii '70, s-a reorganizat in 1990 in SC Carnexpod SA. Dinel voia aceasta unitate, care se pregatea de privatizare. L-a abordat pe directorul de atunci al societatii si ar fi parafat o serie de contacte paguboase pentru stat. Pe scurt, in schimbul unor lucrari fictive, Staicu, spun anchetatorii, a cerut pur si simplu unitatea in instanta.
MITA UNEI JUDECATOARE
MITA UNEI JUDECATOARE
In notele intocmite de un serviciu secret, un loc aparte il ocupa judecatorii care i-ar fi dat castig de cauza lui Dinel Staicu, ajutandu-l sa-si puna in practica manevrele. Ofiterii care s-au ocupat de Dinel Staicu sustin ca acesta si-ar fi format un cerc apropiat de relatii in mediul reprezentantilor institutiilor abilitate in aplicarea legii, de pe raza municipiului Craiova, in scopul influentarii acestora pentru solutionarea unor procese in favoarea firmei sale. Astfel, Staicu Dinel ar fi oferit 25 milioane lei unei judecatoare si unui avocat, sub motivatia unei sponsorizari pentru editarea, in 1998, a unei carti de specialitate intitulate "Drept Vamal". Avocatul era sotul unui alt magistrat de la Curtea de Apel Craiova. De asemenea, se spune ca Dinel Staicu ar fi sponsorizat pe unul dintre fostii presedinti ai Curtii de Apel Craiova, precum si pe adjunctul acestuia, care ar fi publicat in anul 1998 cinci carti de specialitate.
Insa lista magistratilor care ar fi beneficiat de atentii din partea omului de afaceri, sustin surse judiciare, este cu mult mai lunga.
Insa lista magistratilor care ar fi beneficiat de atentii din partea omului de afaceri, sustin surse judiciare, este cu mult mai lunga.
DEZMATUL DIN BIROU
Reiese, tot din inregistrarile serviciilor secrete, ca in lumea afacerilor Dinel Staicu este perceput ca un personaj alunecos. In urma cu cativa ani, Staicu, membru in Consiliul de Administratie al SIF Oltenia si detinator a 20 la suta din actiunile acestei societati, s-ar fi impus in aceasta postura printr-un santaj exercitat asupra a doua personaje-cheie. "Staicu a aflat despre afacerile veroase desfasurate de Vasile Salapa si Tudor Ciurezu, presedinte, respectiv vicepresedinte la SIF Oltenia. El stia ca acestia doi au infiintat o firma-capusa care acapara toate creantele pe care SIF trebuia sa le incaseze", scria intr-un asemenea raport. Dinel Staicu, se spune, ar mai fi fost implicat, in iunie 2000, in asa-numitul "scandal porno la Parchetul Craiova". In timpul anchetei privind firma Carnexpod, care urmarea sa limpezeasca imprejurarile dubioase prin care Dinel Staicu pusese mana pe unul dintre cele mai mari abatoare din Oltenia, acesta l-ar fi invitat in biroul sau pe Vasile Dimon, procuror-delegat al Parchetului, chiar omul care conducea operatiunea, impreuna cu Radu Teodor, sef la Serviciul pasapoarte Dolj, si Bebe Serbanescu, angajat al SRI Dolj. Dupa ce au baut o bere, Dinel Staicu le-ar fi adresat celorlalti invitatia de a continua petrecerea la el in birou. Spiritele s-au incins si, in scurt timp, au aparut fetitele... Cheful din biroul lui Staicu a fost filmat, imortalizand adevarate orgii sexuale. Procurorul Dimon s-a autodenuntat, la momentul respectiv, spunand ca, din cauza diabetului de care suferea, a adormit in biroul lui Dinel Staicu si nu stie ce s-a intamplat.
Compara fotbalistii cu frigiderele!
Dinel Staicu a intrat in lumea fotbalului in vara lui 1997, atunci cand Universitatea a trecut din mana lui George Constantin Paunescu in cea a lui George Ilinca. Acesta din urma era inconjurat de un grup de oameni de afaceri printre care se numara si Staicu. La acea vreme, in presa craioveana a aparut o declaratie a fostului militian: "Eu sunt om de afaceri. Imi place sa scot bani din orice. Am auzit ca din fotbal se scot bani, asa ca am intrat in fotbal. Recunosc, nu ma prea pricep, dar nu vad nici o diferenta intre a vinde fotbalisti si, de exemplu, a vinde frigidere".
TĂƒÂ˘RGUL DIN BANIE
In 1998, Ioan Marcel Cornea, fost presedinte al PNTCD-Dolj, subprefect al judetului, ar fi primit 100 de milioane de lei pentru a-l inlatura din functia de director FPS-Dolj pe Ion Jianu, omul care statea in calea afacerilor lui Dinel Staicu.
Targul a fost inregistrat de serviciile secrete. Negocierea s-a facut ca la piata. Dinel promitea 175 de milioane si a platit efectiv 100 pentru indepartarea functionarului care ii punea bete-n roate. Scandalul s-a incheiat cu destituirea taranistului. Iata dialogul inregistrat:
Cornea - Ce putem face cu treaba aia? Ziceti, ca sunt, nu stiu ce dracu sa fac. Ma lasarati asa, la mijloc asa?
Staicu - Domnul prefect. Va zic ca am intrat intr-o chestie de... de nu stiu ce cum sa ies, intelegeti?
Inteleg. Da, este greu, dar rezolvati-ma si pe mine.
Va mai dau 10 milioane acum.
Cum ziceti.
Intelegeti? Si nu stiu, mai, mai lasati-ma o perioada de timp. Efectiv nu pot. Vand o masina, fiul meu vinde masina.
Da, vindeti, dar cat luati pe masina?
Asa zice. Dumneavoastra cu astia 10, eu facui calculul, deci ati facut 100, da?
Stati putin, nu 85, mi-ati dat. Si mai aveti sa-mi dati 90. 85 mi-ati dat.
Da, 85, da. Si mai avem 90.
Deci 175.
Deci, efectiv, in perioada asta, pana nu-mi clarific.
Si cu 15, fac 100. M-apuc sa vand masinile amandoua, dau in p... ma-sii inca 40 milioane, pierd 20, eu 20, el.
Va mai dau eu 10, acum.
Asa!
Si vad eu, pana vineri.
Asa!
...pana vineri, deci... mai... Deci, eu am inceput sa fac platile.
Pana vineri cat mai puteti sa-mi dati?
Pai, va mai dau 5, pana vineri.
Bine, cu astia 5.
Deci, eu am inceput sa fac.
...si am facut 100.
Si am facut 100, da? Si cu restul.
Si restul, om vedea noi cum ne-om descurca, macar sa-mi dati cinci milioane pe luna.
Nu, nu este vorba de aia, ca va dau, nu pot sa scot in perioada asta.
Nu puteti sa scoateti banii.
Intelegeti? Pentru ca am inceput platile astea. Si din cauza asta.
Da, pana vineri imi mai dati cinci.
Da, pana vineri, va mai dau cinci si s-a facut 100. Da? Uitati zece aicea si...
...cinci vineri, si restul vedem noi cum facem, cum ne descurcam.
Da.
Dar, acuma nu mai puteti sa-mi dati, ca sa stiu si eu cum fac?
Nu, pana nu-mi clarific chestiile astea, nu va-ncurc. Intelegeti. Pentru ca prea au aparut multe odata.
Da, sa vedem cum le descurcam impreuna.
Nu stiu. Cat, deci 175, total?
175, da…
Ziarul 15.04.2004
Finantele scot la licitatie abatoarele si terenurile lui Dinel Staicu
Pentru a recupera o parte din datoriile pe care firmele detinute de Dinel Staicu le au de achitat catre bugetul de stat, Directia Finantelor Publice Dolj scoate la licitatie, in penultima zi din acest an, abatoarele din localitatile Podari si Mofleni si Frigoriferul din Craiova, bunuri evaluate la 11,3 milioane RON (113 miliarde lei vechi) fara TVA.
Toate aceste bunuri apartin SC Carnexpod Podari, iar Finantele doljene mai scot la vanzare zeci de mii de metri patrati de teren, o parte aflat in intravilanul Craiovei. Pretul la care sunt scoase la vanzare abatoarele, cladirile si terenurile detinute de Dinel Staicu este mult sub pretul pietei, intrucat toate aceste bunuri sunt ori ipotecate, ori inchiriate, ceea ce ar putea crea probleme cumparatorului. Abatorul din comuna Podari, de exemplu, a fost scos la licitatie pentru suma de 36 de miliarde de lei vechi, iar printre bunurile care fac obiectul vanzarii se gasesc crematoriul pentru animale, fabrica de faina furajera, corpul principal de productie, fabrica de cutii ambutisate, grajdul animalelor, la care se adauga 6,8 hectare de teren situat in intravilanul comunei Podari, la cativa kilometri de Craiova.
Pentru Frigoriferul din Craiova, Finantele cer 67 de miliarde de lei vechi, iar acesta cuprinde depozite frigorifice si cladiri ce se intind pe o suprafata de 21.000 de metri patrati.
Potrivit directorului Administratiei Finantelor Publice Comunale 1 Craiova, Sorin Cojoaca, rapoartele de evaluare a bunurilor lui Staicu au fost intocmite de firme agreate de catre Directia Finantelor Publice Dolj, insa problema este ca aceste bunuri sunt ipotecate in favoarea bancilor, iar cumparatorul va trebui sa plateasca o data pretul lor, iar apoi suma datorata bancilor. "Daca as lucra in domeniul privat, eu as astepta a treia licitatie, cand pretul scade cu 50 la suta, iar cu banii economisiti astfel as plati banca", a spus directorul AFP Craiova, care a completat ca sunt slabe sanse ca aceste bunuri sa se vanda la prima licitatie.
De mentionat ca datoriile pe care Fiscul incearca sa le recupereze de la Carnexpod Podari depasesc o suta de miliarde de lei. Restantele de plata stabilite in urma controalelor inspectorilor nu provin de la Carnexpod, ci de la alte patru societati, avand aceiasi actionari, care au facut schimb de bani intre ele. Chiar daca datoria nu este a Carnexpod, in aceasta situatie este vorba de raspunderea in solidar pe alte firme
din Craiova care au facut schimb de bani intre ele, iar bunurile le au in diverse comune din Dolj. Numele Carnexpod a fost des vehiculat in presa, fiind legat in special de cazul falimentului Bancii Internationale a Religiilor.
Romania Libera 28 decembrie 2005
Sunt atât de recunoscător Elegantloanfirm că m-a ajutat cu un împrumut de 600.000,00 USD USD, prin ajutorul ofițerului de împrumut Russ Harry, îți sunt etern recunoscător. viața mea s-a întors, finanțele mele s-au stabilit acum dețin o afacere pe care o folosesc pentru a avea grijă de nevoile familiilor mele. Sunt atât de recunoscător pentru dumneavoastră domnule Russ și Dumnezeu să vă binecuvânteze. Le puteți contacta pentru ajutor financiar prin e-mail: Elegantloanfirm@hotmail.com pentru ajutorul dvs.
RăspundețiȘtergere